Decizianr. 86din21.05.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alin. (10) și a Anexei nr. 4 la Legea nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază și a articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de dl avocat Victor Baran, în interesele Organizației de pază „Bercut Grup" SRL, parte în dosarul nr. 3-4886/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Marcel Gandrabur de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

În urma unui control inopinat realizat la

Prin prescripție,

La 5 noiembrie 2024,

La 16 noiembrie 2024,

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Victor Baran a ridicat, în interesele

Printr-o încheiere din 22 octombrie 2025, judecătorul cazului, dl Marcel Gandrabur, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază sunt următoarele:

Ministerele şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă

Autorităţile administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă

Autorităţile administrative autonome

Instituţiile publice fondate de Guvern

Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi al doilea, precum şi cele de nivel special, inclusiv instituţiile fondate de acestea

Instanţele judecătoreşti şi organele procuraturii

Întreprinderile de stat şi/sau societăţile comerciale cu capital de stat şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat

Banca Naţională a Moldovei

Obiectivele de depozitare şi păstrare a armelor, muniţiilor, materialelor explozibile şi a substanţelor radioactive

Obiectivele de depozitare şi păstrare a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor (cu excepţia instituţiilor medicale şi a farmaciilor private)

Prevederile relevante ale Legii nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi sunt următoarele:

Exclusiv întreprinderilor de stat li se permite:

Autorul sesizării menționează că prin efectul Legii,

În acest context, autorul excepției notează că prevederile contestate le impun tuturor persoanelor juridice din domeniul public să încheie contracte privind asigurarea pazei doar cu o întreprindere de stat. Potrivit notei informative care stă la baza prevederilor contestate, legislatorul a urmărit să asigure paza obiectivelor strategice ale statului. Totuși, legea a extins scopul interdicției de a presta activitatea particulară de pază și în privința tuturor obiectivelor finanțate din bugetul de stat.

De asemenea, autorul susține că prevederile contestate au fost adoptate fără a se ține cont de avizul Consiliului Concurenței și fără consultarea mediului de afaceri. Astfel, autorul susține că legislatorul a adoptat prevederile contestate în favoarea Întreprinderii de Stat „Servicii Pază" a Ministerului Afacerilor Interne, ignorând prevederile Legii concurenței, ale Legii cu privire la actele normative, ale Legii privind achizițiile publice, precum și principiile concurenței loiale.

În fine, autorul consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1, 4, 7, 8, 9, 16, 22, 54 și 126 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază și din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției îl constituie articolul 23 alin. (10) și a Anexei nr. 4 la Legea nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază și a articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Curtea constată că articolul 23 alin. (10) și Anexa nr. 4 la Legea nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază și articolul 10 alin. (3) din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.

Prin Decizia nr. 58 din 5 iunie 2025, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea nr. 220g din 2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alin. (10) și Anexa nr. 4 la Legea nr. 283 din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază și articolul 10 alin. (3) din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, depusă de dl Victor Baran, pentru că nu întrunea condițiile de admisibilitate.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut la §§ 21 și 22 din Decizia citată că, deși autorul sesizării a invocat incidența mai multor articole din Constituție, în argumentele sale, acesta susține o contradicție între normele contestate și prevederile Legii concurenței, ale Legii cu privire la actele normative și ale Legii privind achizițiile publice. Curtea a menționat că examinarea constituționalității unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, nu compararea prevederilor cuprinse în același act normativ sau în acte normative infraconstituționale diferite şi raportarea formală a unei concluzii care ar rezulta din comparație la principiile Constituției.

Astfel, Curtea observă că, fiind parte într-o altă cauză, autorul excepției a formulat o excepție de neconstituționalitate cu un conținut identic celei din sesizarea examinată în Decizia nr. 58 din 5 iunie 2025.

Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Simpla enumerare a unor articole din Constituţie și invocarea unor principii generale ce se referă la activitatea economică, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14 și 15).

Așadar, pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar prezenta sesizare este identică după conținut cu sesizarea nr. 220g din 31 octombrie 2024, Curtea reține că atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 58 din 5 iunie 2025 sunt aplicabile și în această cauză (a se vedea,

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.