Decizianr. 66din30.04.2026
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizianr. 66din30.04.2026 (Curtea Constituțională, 2026)
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a
sesizării nr. 127g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 15 alin. (4) lit. a) și b) din
Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii
(ridicarea imunității judecătorului și suspendarea din funcție în legătură cu pornirea urmăririi penale)
CHIŞINĂU
30 aprilie 2026
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE,
Președinte
,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ȘOVA,
judecători
,
cu participarea dnei Emilia Cazacu,
asistent judiciar
,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 iunie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 30 aprilie 2026, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 15 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Mihail Diaconu, parte în dosarul nr. 3d-57/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători format din doamnele Diana Stănilă și Stela Procopciuc şi domnul Ion Malanciuc din cadrul Curții Supreme de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
ÎN FAPT
A. Circumstanțele litigiului principal
La 14 noiembrie 2023, Procurorul General i-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii acordul pentru aducerea silită, reţinerea, arestarea și percheziţionarea judecătorului Mihail Diaconu.
Prin hotărârea nr. 528/33 din 14 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru aducerea silită, reţinerea, arestarea și percheziţionarea judecătorului Mihail Diaconu şi l-a suspendat din funcţia de judecător până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.
La 12 decembrie 2023, dl Mihail Diaconu a contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii la Curtea Supremă de Justiţie.
La 28 martie 2025, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Mihail Diaconu, excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 15 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Printr-o încheiere din 22 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."
Articolul 7
Constituția, Lege Supremă
„Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică."
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetățenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială."
Articolul 20
Accesul liber la justiție
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
Articolul 116
Statutul judecătorilor
„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) - abrogat.
(4) - abrogat.
(5) Deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în condițiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora. (51) Judecătorii au doar imunitate funcțională în condițiile legii.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."
Articolul 121
1
Rolul
„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești."
Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:
Articolul 15
Şedinţele
„[...]
(4) La ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când se examinează:
a) propunerile prevăzute la art. 23;
b) suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale
;
[...]"
Articolul 23
Asigurarea inviolabilităţii judecătorului
„(1) Propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia - a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia - a adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătorești."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
Autorul excepției susține că prevederile contestate îi încalcă dreptul la apărare, deoarece exclud participarea judecătorului la ședința Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la ridicarea imunității și la suspendarea din funcție în legătură cu pornirea urmăririi penale. Prin urmare, judecătorul este lipsit de dreptul de a-și prezenta punctul de vedere sau de a oferi explicații, afectându-se caracterul echitabil al procedurilor desfășurate în fața organului de autoadministrare judecătorească.
Autorul menționează că suspendarea din funcție a judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru o perioadă nedeterminată, fără un control judiciar periodic și fără a-i oferi judecătorului vizat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere, nu este însoțită de garanții suficiente împotriva arbitrarului și reduce rolul Consiliului Superior al Magistraturii la o simplă formalitate.
Autorul excepției afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 7, 16, 20, 21, 26, 43, 54, 116 și 121
1
din Constituție.
B. Aprecierea Curții
Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ține de competența Curții Constituționale.
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părți în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile articolului 15 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.
Pentru că a fost sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate, Curtea trebuie să verifice dacă normele contestate sunt aplicabile în cauza de pe rolul instanţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ pentru examinarea unei cereri privind anularea unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală.
Curtea constată că, la 23 martie 2026, Curtea Supremă de Justiție a dispus printr-o încheiere încetarea procesului judiciar, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, în legătură cu decesul reclamantului și lipsa voinței succesorilor de a continua procesul[1].
Curtea notează că poate verifica constituţionalitatea unei norme pe baza excepţiei de neconstituţionalitate doar dacă persoana care o ridică va beneficia de aceasta. Astfel, pentru că procesul în care a fost ridicată excepţia a încetat, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederii contestate în sesizare nu-i poate servi autorului sau succesorilor săi. Aşadar, Curtea constată că sesizarea a dobândit caracterul unei
actio popularis
(a se vedea DCC nr. 140 din 7 noiembrie 2024, § 20).
Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alin. (2) și (4) lit. c), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1.
Se declară inadmisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 15 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Mihail Diaconu, parte în dosarul nr. 3d-57/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău, 30 aprilie 2026
DCC nr. 66
Dosarul nr. 127g/2025
[1]
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=81134