Decizianr. 43din12.03.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei Silvia Cecan, în dosarul nr. 3-18/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecătoare Stela Procopciuc și de dnii judecători Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Doamna Silvia Cecan, judecătoare la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr. 252 din 17 august 2023. În acest sens, la 5 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dna Silvia Cecan, în calitate de judecător la Curtea de Apel Centru.

La 22 aprilie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare[1] şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Silvia Cecan.

Prin Hotărârea nr. 656/47 din 9 decembrie 2025[2], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dnei Silvia Cecan și a privat-o de dreptul de a-și exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de 5 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Silvia Cecan a contestat hotărârea în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Silvia Cecan, excepţia de neconstituţionalitate a textelor „din câte 6 membri" din articolul 4 alin. (3), în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, „din 9 membri" din articolul 6 alin. (1) și „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

Printr-o încheiere din 22 ianuarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea în partea referitoare la textele „din câte 6 membri" din articolul 4 alin. (3), în redactarea anterioară Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, și „din 9 membri" din articolul 6 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, reținând inaplicabilitatea acestor articole în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiție a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Autorul excepției susține că aprecierea diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri în funcție de criteriul stabilit prin textul „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative afectează principiul echității procedurii de evaluare și generează discriminarea judecătorilor curților de apel în raport cu judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, cărora li se aplică textul „în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" (articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție). Mai mult, autorul afirmă că proiectul de lege care a stat la baza adoptării Legii nr. 65 din 30 martie 2023 nu conține nicio fundamentare juridică cu privire la textul „în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Lege.

Din acest motiv, autorul sesizării susține incidența articolelor 16 și 23 alin. (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate este textul „în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative. Curtea constată că anterior a fost sesizată să verifice constituționalitatea acestui text, însă prin Decizia nr. 21 din 19 februarie 2026 Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea pentru că autorul nu a argumentat incidența vreunui drept fundamental (a se vedea § 27 din Decizie).

În acest caz, autorul excepției a afirmat că textul „în cuantumul stabilit către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252/2023 afectează principiul echității procedurii de evaluare și instituie discriminarea judecătorilor curților de apel în raport cu judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, contrar articolelor 16 și 23 alin. (2) din Constituție.

Referitor la incidența articolului 16 din Constituție, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că acest articol nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi incident, autorul trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe într-un drept fundamental garantat de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr. 146 din 2 octombrie 2025, § 20).

În același timp, cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 103 din 19 iulie 2022, § 15; DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 19).

Potrivit articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi punctului 10 lit. c) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, sesizarea trebuie să conțină norma contestată, prevederea constituţională pretins a fi încălcată şi motivarea contradicției dintre cele două prevederi, adică motivarea neconstituţionalităţii prevederii contestate. Curtea reiterează că simpla descriere a faptelor și exprimarea dezacordului față de conținutul unui text de lege, fără raportarea la un drept constituțional fundamental, nu constituie o motivare suficientă. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea,

În aceste condiţii, Curtea constată că în cazul dat autorul sesizării nu a argumentat că textul contestat reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental garantat de Constituţie. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.