CASE OF LOQUIFER v. BELGIUM - [Romanian Translation] legal summary by Teodor Papuc

© Traducerea și permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Teodor Papuc în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curții.

© The present text and the authorisation to republish it were granted by Teodor Papuc for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées par Teodor Papuc à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

Loquifer v. Belgia

-

79089/13

,

13805/14

and

54534/14

Hotărârea din 20.7.2021

[Secția a III-a]

Articolul 6

Proceduri civile

Articolul 6-1

Accesul la un tribunal

Lipsa unui remediu judiciar pentru controlul suspendării de către Înaltul Consiliu Judiciar a unuia din membrii săi non-judecători:

Articolul 6 aplicabil; încălcare

În fapt

– Reclamanta era un membru „non-judecător” al Înaltului Consiliu Judiciar (CSJ). Ea a fost suspendată din funcție de adunarea generală a CSJ, după ce i-au fost înaintate acuzații în materie penală. Suspendarea ei a fost extinsă ulterior la aproape doi ani în total. Reclamanta a susținut că nu dispunea de vreun remediu judecătoresc prin care să conteste deciziile CSJ.

În drept

– Articolul 6 § 1:

Chestiunea aplicabilității laturii civile a articolului 6 § 1 a fost stabilită potrivit criteriilor enunțate în hotărârea

Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda

[MC], așa cum au fost aplicate, în special, în litigiile referitoare la judecători (

Baka v. Ungaria

[MC] și

Denisov v. Ucraina

[MC]).

(a)

Existența unei dispute referitoare la un drept

:

Era dincolo de orice îndoială că a apărut o dispută privind exercitarea atribuțiilor reclamantei de membru al CSJ ca urmare a deciziei adunării generale a CSJ de a o suspenda din funcția deținută în cadrul acestei autorități. Disputa era veritabilă și serioasă, reclamanta contestând legalitatea măsurii luate în privința sa.

În baza Codului judiciar, reclamanta a fost aleasă ca membru al CSJ pentru un mandat de patru ani, care putea fi reînnoit. Astfel, în principiu, ea avea un drept potrivit dreptului național de a-și duce la bun sfârșit mandatul. Ea a mai fost aleasă membru al biroului pentru întreaga durată a mandatului.

Scopul și efectul măsurii provizorii în discuție erau să o împiedice pe reclamantă să-și exercite atribuțiile de membru al CSJ până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cadrul procedurilor penale. Acest fapt a condus, practic, la o suspendare de aproape doi ani. Astfel, măsura a fost decisivă pentru dreptul în discuție.

(b)

Dacă dreptul în discuție era un drept cu caracter civil

:

Reclamanta a fost aleasă în calitatea de membru al CSJ pentru un mandat fix și nu putea fi înlăturată din funcție de către Senat, organismul care a desemnat-o. Ea și-a exercitat atribuțiile sub autoritatea adunării generale a CSJ, care avea competența de a-i încheia mandatul și era remunerată pentru munca depusă ca membru al biroului. Mai mult, suspendarea dispusă de adunarea generală s-a bazat pe ideea că înaintarea acuzațiilor împotriva reclamantei era în detrimentul funcționării adecvate a CSJ. În lumina acestor considerente și din perspectiva clasificării drepturilor și a obligațiilor în discuție, disputa dintre reclamantă și CSJ era o dispută legată de muncă și viza modul în care reclamanta își exercita sau putea continua să-și exercite atribuțiile în cadrul CSJ. Disputa se purta între reclamantă și adunarea generală a CSJ, organul responsabil pentru asigurarea funcționării adecvate a instituției și care putea s-o supravegheze pe reclamantă, în această calitate. În ciuda faptului că reclamanta și-a exercitat atribuțiile în cadrul unei instituții a cărei independență era garantată de Constituție, disputa internă legată de muncă avea, ca „litigiile obișnuite de dreptul muncii”, elemente „civile” de o importanță suficientă pentru a da naștere prezumției că dreptul în discuție era un drept cu caracter „civil”.

Mai mult, legislația națională nu excludea în mod expres funcția sau categoria de persoane în discuție de la exercițiul dreptului de acces la un tribunal.

De asemenea, nu exista o legătură specială de încredere și de loialitate între reclamantă și stat, astfel încât să se justifice excluderea disputei dintre reclamantă și CSJ din câmpul de aplicare al articolului 6.

Din considerentele de mai sus decurgea că a existat o „dispută” referitoare la un „drept cu caracter civil”. Prin urmare, reclamanta era îndreptățită, în contextul procedurilor referitoare la suspendarea ei din funcția deținută în cadrul CSJ, la protecția oferită de articolul 6 § 1.

Concluzie

: Articolul 6 § 1 aplicabil

Concluzie

: încălcare (șase voturi la unu).

Articolul 41: 12,000 EUR în privința prejudiciului moral; capătul de cerere privind prejudiciul material suferit – respins.

(Vezi și

Vilho Eskelinen și alții v.

Finlanda

[MC],

63235/00

, 19 aprilie 2007,

Rezumat

;

Baka v. Ungaria

[MC],

20261/12

, 23 iunie 2016,

Rezumat

;

Paluda v. Slovacia

,

33392/12

, 23

mai 2017,

Rezumat

;

Denisov v. Ucraina

[MC],

76639/11

, 25 septembrie 2018,

Rezumat

;

Camelia Bogdan v. România

,

36889/18

, 20

octombrie 2020,

Rezumat

).