2ra-1977/21 — partajarea averii comune

2ra-1977/21 — partajarea averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1977/2021

2-13165573-01-2ra-15122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, L. Pruteanu, A. Malîi)

D E C I Z I E

26 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Alla Lutîca, reprezentată de avocatul

Oleg Gorobica,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Svetlana Belousova împotriva lui Valeriu Galocichin (succesor Anna Galocichin),

Alla Lutîca, intervenienți accesorii Nadejda Galocichina, Primăria municipiului

Chișinău privind partajarea averii comune,

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 07 august 2012, Svetlana Belousova, reprezentată de avocatul Sergiu

Goțonoga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Galocichin,

Allei Lutîca, intervenienți accesorii Nadejda Galocichina, Primăria mun. Chișinău

privind partajarea averii comune.

În motivarea acțiunii Svetlana Belousova a indicat că, la 09 august 2003, a

încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 5011 prin care a obținut dreptul de

proprietate privată asupra a 2/5 din bunul imobil amplasat pe str. Xxxx, cu nr.

cadastral xxxx.

Conform prevederilor pct. 4 a contractului de vînzare-cumpărare nr. 5011 din

09 august 2003, Svetlana Belousova a devenit proprietar a spațiilor cu indicele 4 -

9,2 m.p., indicele 3 - 11,3 m.p., coridor indicele 2 - 5,0 m.p., cămară cu indicele 1 -

4,6 m.p., lit. a1 - din imobilul înregistrat cu nr. cadastral xxxx.

De asemenea, Svetlana Belousova a devenit proprietar individual asupra

construcțiilor cu indicele 7 - garaj, indicele 8 - bucătăria de vară, indicele 9 - beci.

1

Ulterior, conform procesului-verbal de recepție finală nr. 657-i din 01 august

2006, Svetlana Belousova a reamenajat bucătăria de vară notată sub lit. 8 în imobil

separat fiindu-i atribuit număr cadastral xxxx.

La rîndul său, pîrîtul Valeriu Galocichin în baza certificatului de moștenitor

nr. 1/2-883 din 27 august 1983, a obținut dreptul de proprietate privată asupra 3/20

cotă-parte din bunurile imobile amplasate pe str. Xxxx iar copîrîta Alla Lutîca în

baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr. 2804 din 23

iulie 2004, a obținut dreptul de proprietate asupra 9/20 din bunurile imobile

amplasate pe str. Xxxx printre care restul imobilului cu nr. cadastral de xxxx,

verandă, șură, bucătăria de vară.

În baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 10/15 - 102 din 22 octombrie

2009, coproprietarilor Svetlanei Belousova, Valeriu Galocichin și Allei Lutîca s-a

atribuit în proprietate lotul de teren aferent imobilelor menționate cu suprafața de

672 m.p.

Conform contractului de vînzare-cumpărare nr. 9467 din 09 decembrie 2009,

Svetlana Belousova a achitat costul terenului și a înregistrat dreptul său de

proprietate la organul cadastral teritorial.

Ulterior înregistrării dreptului de proprietate privată asupra lotului de teren,

Svetlana Belousova a depistat că în registrul de stat a bunurilor imobile,

construcțiile atribuite în proprietatea sa personală conform prevederilor pct. 4 a

contractului de vânzare - cumpărare nr. 5011 din 09 august 2003, dar și

reconstruite cu propriile forțe, fapt confirmat prin procesul - verbal de recepție

finală nr. 657-i din 01 august 2006, sunt înregistrate drept proprietate comună în

devălmășie, cea din urmă definind doar 2/5 din aceste construcții. De asemenea,

reclamanta a decis separarea lotului de teren aflat în proprietatea comună cu

stabilirea hotarelor exacte a lotului.

Prin acțiunea înaintată Svetlana Belousova a solicitat :

- partajarea averii comune în devălmășie și anume, a bunurilor imobile

amplasate pe str. Xxxx, cu atribuirea în proprietate Svetlanei Belousova a spațiilor

locative cu lit. 4 – 9,2 m.p., lit. 3 – 11,3 m.p., coridor lit. 2 – 5,0 m.p., cămară cu

lit. 1 – 4,6 m.p., lit. a1 – veranda din imobilul înregistrat cu nr. cadastral xxxx,

precum și imobilul în întregime înregistrat cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală

de 58,8 m.p., garajul notat sub lit. 7 și beciul notat sub lit. 9, iar în proprietatea

comună a lui Valeriu Galocichin și Allei Lutîca restul imobilului înregistrat cu nr.

cadastral xxxx, în întregime construcția accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu

suprafața de 29,3 m.p. și construcția accesorie cu suprafața de 43,0 m.p.;

- stabilirea modului de folosință a lotului de teren amplasat pe str. Xxxx, nr.

cadastral xxxx, recunoscând după Svetlana Belousova dreptul de proprietate asupra

lotului cu suprafața de 0,0269 ha, iar după Valeriu Galocichin și Alla Lutîca

dreptul de folosință asupra lotului de teren cu suprafața de 0,0403 ha;

- dispunerea înregistrării de către Oficiul cadastral teritorial Chișinău a

modificărilor corespunzătoare în registrele de stat.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Belousova.

S-au partajat bunurile imobile aflate în proprietatea comună în devălmășie

amplasate pe str. Xxxx.

S-a atribuit în proprietatea privată individuală a Svetlanei Belousova,

construcția cu nr. cadastral xxxx, construcția cu nr. cadastral xxxx.04, încăperile cu

2

indicele 4 - 9,2 m.p., indicele 3 - 11,3 m.p., coridor indicele 2 - 5,0 m.p., cămară cu

indicele 1 - 4,6 m.p., lit. a1 din construcția cu nr. cadastral xxxx, în coraport de 2/5,

lotul de teren cu suprafața de 0,0269 ha.

S-a atribuit lui Valeriu Galocichin și Allei Lutîca în proprietate comună în

devălmășie construcția cu nr. cadastral de xxxx în coraport de ¼ pentru Valeriu

Galocichin și ¾ pentru Alla Lutîca, celelalte încăperi din construcția cu

nr. cadastral xxxx în coraport de 3/20 pentru Valeriu Galocichin și 9/20 pentru Alla

Lutîca, lotul de teren cu suprafața de 0,0403 ha în coraport de ¼ pentru Valeriu

Galocichin și ¾ pentru Alla Lutîca.

S-au stabilit hotarele loturilor de teren nou formate conform planurilor

geometrice din concluziile specialistului SRL „Geocadgrup” din 13 septembrie

2012, anexă la prezenta hotărâre (f.d. 41-44, vol. I).

Prin decizia din 28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Alla Lutîca și s-a menținut fără modificări hotărârea

din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 112, 113-117,

vol. I).

Prin decizia din 24 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de avocatul stagiar Igor Litvinenco în interesele Allei Lutîca și a

fost casată integral decizia din 28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată (f.d. 140-145, vol. I).

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a înlocuit

Valeriu Galocichin cu succesorul său în drepturi Anna Galocichina, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Belousova

împotriva lui Valeriu Galocichin, Alla Lutîca, intervenienți accesorii Nadejda

Galocichina, Primăria municipiului Chișinău privind partajarea averii comune în

devălmășie (f.d. 56-58, vol. III).

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Alla Lutîca.

S-a casat hotărârea din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, în partea partajării terenului cu adoptarea unei hotărâri noi în această

parte, după cum urmează:

S-au partajat bunurile imobile, terenul aflat în proprietate comună în

devălmășie amplasat pe str. Xxxx, numărul cadastral xxxx.

S-a atribuit în proprietatea Svetlanei Belousova, Partea 1 – 240,00 m.p., din

terenul cu numărul cadastral xxxx, amplasat pe str. Xxxx, și anume sectorul de

teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-81-181-18-19-3 (inclusiv suprafața terenului

aflat sub construcțiile și încăperile ce-i revin conform variantei propuse) cu

suprafața de 240,00 m.p., casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx.06.

S-a atribuit în proprietatea Annei Galocichina (succesorul lui Valeriu

Galocichin) și Allei Lutîca, Partea 2 – 320,00 m.p., din terenul cu numărul

cadastral xxxx, str. Xxxx, și anume sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-

6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-1 (inclusiv suprafața terenului aflat sub

construcțiile și încăperile din casa de locuit deținute) cu suprafața de 320,00 m.p.,

construcție accesorie nr. cadastral xxxx.03.

S-a atribuit în folosință comună a Svetlanei Belousova, Allei Lutîca și Annei

Galocichina (succesorul lui Valeriu Galocichin), Partea 1 și Partea 2 – 112,00 m.p.,

sectorul de teren marcat de punctele 8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-181-81-8 cu

3

suprafața de 112,00 m.p. Partea 1 va permite Părții 2 accesul pe acoperișul

verandei lit. a1 – pentru efectuarea lucrărilor de reparație și deservire a golului de

fereastră cei aparține la parter și a peretelui.

S-a încasat de la Svetlana Belousova în beneficiul Allei Lutîca, suma de 75 de

lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel, suma de 135 de lei

cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de recurs, în total suma de 210

de lei, în rest, hotărârea fiind menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a

stabilit modul de partaj al bunurilor imobile-construcții, aflate în proprietatea

comună în devălmășie amplasate pe str. Xxxx prin atribuirea în proprietatea

individuală a Svetlanei Belousova, construcția cu nr. cadastral xxxx, construcția cu

nr. cadastral xxxx.04, încăperile cu indicele 4 - 9,2 m.p., indicele 3 - 11,3 m.p.,

coridor indicele 2 - 5,0 m.p., cămară cu indicele 1 - 4,6 m.p., lit. a1 din construcția

cu nr. cadastral xxxx; atribuirea lui Valeriu Galocichin (succesor Anna

Galocichina) și a Allei Lutîca în proprietatea comună în devălmășie construcția cu

nr. cadastral de xxxx în coraport de ¼ pentru Valeriu Galocichin și ¾ pentru Alla

Lutîca, celelalte încăperi din construcția cu nr. cadastral xxxx în coraport de 3/20

pentru Valeriu Galocichin și 9/20 pentru Alla Lutîca.

Instanța de apel a reținut că părțile nu au înaintat obiecții asupra modalității de

partajare a construcțiilor, respectiv prin cererea de apel apelanta Alla Lutîca și-a

exprimat dezacordul cu modalitatea de partaj a lotului de teren.

Corespunzător, instanța de apel a considerat că soluția instanței de fond în

partea ce ține de partajarea terenului aflat în proprietatea comună în devălmășie

amplasat pe str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, indubitabil va aduce atingere dreptului

de proprietate a apelanților, având în vedere că dreptul de proprietate este

inviolabil, drept urmare, partajarea realizată de instanța de judecată nu poate să

prejudicieze interesele și drepturile proprietarilor, prin diminuarea semnificativă și

nejustificată a patrimoniului acestora.

Astfel, având în vedere obiectul litigiului, că se pretinde partajarea în natură a

terenului, instanța de apel a ținut cont atât de concluziile raportului de expertiză

judiciară nr. 529 din 18 aprilie 2016 întocmit de Centrul Național de Expertize

Judiciare, cât și solicitările părților din prezenta cauză pentru efectuarea partajului

propriu-zis al terenului litigios.

Instanța de apel a stabilit că prin raportul de expertiză judiciară a fost

propusă o singură variantă pentru partaj, totodată, dincolo de voința

coproprietarilor există situații în care coproprietatea apare ca fiind forțată și

perpetuă, de regulă ea are ca obiect bunuri care prin natura sau destinația lor pot fi

folosite de mai mulți coproprietari. Unul dintre cazurile de coproprietate forțată

este coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a două

fonduri învecinate, cum ar fi terenul pe care se află clădirea, compus atât din

suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau

destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia.

În raporturile dintre coproprietari trebuie păstrat un echilibru în ceea ce

privește exercitarea drepturilor lor, iar partajarea bunurilor să fie realizată într-un

mod în care să fie asigurată exploatarea normală în continuare al bunurilor. Prin

urmare, instanța de apel a reținut și a dispus partajarea terenului în corespundere cu

raportul de expertiză judiciară prezentat or, soluția oferită nu reprezintă o limitare

excesivă a drepturilor de proprietate a apelantei/pârâtei, raportat la dreptul

4

reclamantei/intimate de a-și delimita proprietatea în totalitate.

Deși prin încheierea din 15 august 2012 a Judecătoriei Centru, în temeiul

prevederilor art. 144, 149, 150 din Codul de procedură civilă, s-a dispus efectuarea

unei expertize judiciare, aceasta a fost dispusă întreprinderii SRL ,,Geocadgrup”,

fiind executată de către Perceamlî Valeri, inginer cadastral, la aprecierea probelor

prezentate și administrate instanța de apel nu a reținut constatarea specialistului din

cadrul SRL ,,Geocadgrup” deoarece legislația stabilește expres modul și condițiile

de dispunere a expertizei judiciare.

Instanța de apel a conchis că, la moment ,,Constatarea specialistului” din 13

septembrie 2012, nu corespunde prevederilor art. 149 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, nefiind întocmit de către un expert judiciar înscris în Registrul de

stat al experților judiciari, dar de către un inginer. În același timp, concluziile SRL

,,Geocadgrup” pe marginea întrebărilor adresate au fost materializate sub formă de

,,Constatarea specialistului”, deși în temeiul prevederilor art. 36 alin. (1) din Legea

nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar, după efectuarea expertizei judiciare, expertul judiciar își expune

cercetările și concluziile într-un raport de expertiză judiciară, urmând a respecta

prevederile art. 37 din aceiași Lege cu privire la forma și conținutul raportului de

expertiză. Respectiv, deși instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize

judiciare, la stabilirea modului de partaj a bunurilor a reținut ,,Constatarea

specialistului” din 13 septembrie 2012, care nu corespunde normelor cu privire la

expertiza judiciară.

La dispunerea efectuării expertizei judiciare în ordine de apel, părților li s-a

acordat posibilitatea să formuleze și să prezinte întrebările adresate expertului și să

prezinte probe, astfel, nu pot fi reținute argumentele părților pe marginea

dezacordului cu raportul de expertiză judiciară nr. 529 din 18 aprilie 2016,

deoarece s-a stabilit că au fost respectate pe deplin drepturile părților la dispunerea

și efectuarea expertizei menționate supra.

Instanța de apel a conchis că, terenul în litigiu este divizibil și partajabil în

natură, potrivit concluziei expuse în raportul de expertiză nr. 529 din 18 aprilie

2016, exclusiv prin varianta propusă, fiind cea mai apropiată conform cotelor-părți

deținute. Astfel, ținând cont de existența relațiilor ostile între părțile în litigiu,

instanța de apel a apreciat drept variantă optimă prin care urmează să fie efectuat

partajul, varianta descrisă în cadrul raportului de expertiză nr. 529 din 18 aprilie

2016, fapt prin care se va evita eventualele conflicte privitor la folosința suprafeței

comune.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile reprezentantului apelantului,

precum că acesta de nenumărate ori a solicitat dispunerea unei noi expertize

judiciare în contextul în care la materialele cauzei este anexat raportul expertului

menționat supra, iar dezacordul părții cu concluziile expertului nu constituie temei

de a dispune o nouă expertiză judiciară, atât timp cât nu s-au constatat careva

divergențe cu privire la modalitatea de partaj.

La 16 noiembrie 2021, Alla Lutîca, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie scoasă de pe rol cererea

de chemare în judecată în temeiul art. 267 lit. c) din Codul de procedură civilă or,

trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, respingerea ca neîntemeiată a

cererii de chemare în judecată.

5

În motivarea recursului a invocat că, cererea de chemare în judecată depusă la

07 august 2012 de reclamanta Belousova Svetlana este semnată doar de avocatul

Goțonoga Sergiu, însă în mandatul avocatului Goțonoga Sergiu din 06 august

2012, pe verso la rubrica semnătura clientului, lipsește semnătura. Astfel,

consideră că nu există nici un act juridic ce ar permite constatarea transmiterii

împuternicirilor către reprezentant de către Svetlana Belousova.

Prin urmare, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată de către

reclamantă nu au fost respectate prevederile art. art. 75, 80 și 81 din Codul de

procedură civilă, respectiv depunerea cererii de chemare în judecată a fost realizată

de o persoană neîmputernicită. Astfel, în conformitate cu art. 267 lit. c) din Codul

de procedură civilă, a solicitat scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Totodată, recurentul Alla Lutîca a menționat că la momentul dobândirii

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din str. xxxx, dînsa se afla în

căsătorie înregistrată cu Grigore Lutîca.

Mai mult, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, se confirmă că

Alla Lutîca a devenit proprietar în temeiul contractului de înstrăinare cu condiția

întreținerii pe viață nr. 2804 din 23 iulie 2004. Prin urmare, din motiv că la

momentul dobândirii bunurilor Alla Lutîca se afla în căsătorie cu Grigore Lutîca,

precum și din motiv că aceste bunuri nu sunt proprietate personală conform art.

372 din Codul civil, instanțele inferioare obligatoriu urmau să constate

coparticiparea procesuală obligatorie conform art. 62 din Codul de procedură

civilă, sau să dispună conform art. 67 din Codul de procedură civilă atragerea în

calitate de intervenient accesoriu a lui Grigore Lutîca.

De asemenea, recurentul a mai menționat că, reclamanta Svetlana Belousova

a formulat și o pretenție suplimentară privind obligarea Oficiului Cadastral

teritorial Chișinău să înregistreze modificările corespunzătoare în registrele de stat,

respectiv urma să fie antrenat în proces și Oficiului Cadastral teritorial Chișinău,

care în prezent face parte din Agenția Servicii Publice.

Recurentul a mai invocat că, hotărârile judecătorești urmează a fi casate cu

trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță din motiv că instanțele

judecătorești inferioare au examinat litigiul referitor la dreptul de proprietate în

devălmășie al lui Grigore Lutîca fără ca ultimul să fie antrenat în procesul de

judecată, precum și au judecat pretenția cu privire la o instituție de stat care nu a

fost citată în proces.

Consideră că observațiile și argumentele expuse în opinia separată de

judecătorul Ala Malîi sunt întemeiate și dovedesc ilegalitatea deciziei instanței de

apel.

De altfel, recurentul susține că, potrivit art. 361 din Codul civil, nici un bun

nu poate fi atribuit în proprietatea personală a unei părți litigante, ori fiecare din

cele 4 bunuri urmau să fie împărțite în natură, astfel încât divizarea fiecărui bun să

permită formarea unui imobil nou potrivit cotei-părți ce revine fiecăruia.

Mai mult, prin atribuirea unor bunuri în proprietatea exclusivă și personală

uneia din părțile litigante, instanța de judecată a aplicat parțial a doua ipoteză a art.

361 din Codul civil, adică atribuirea întregului bun, însă fără a stabili o sultă.

Astfel, recurenta nu poate fi lipsită fără consimțământul său de cota-parte din

bunurile atribuite în proprietate personală Svetlanei Belousova or, atribuirea în

schimb a unei cote-părți din alt bun nu este admisibilă, mai ales că nu s-a dispus

evaluarea economică, tehnică, etc. a fiecărui bun în parte.

6

La 15 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Svetlana Belousova, Anna Galocichina succesor în drepturi a lui

Valeriu Galocichin, Nadejda Galocichina și Primăriei mun. Chișinău, copia cererii

de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la

data recepționării (f.d. 106, vol. III), iar la 14 aprilie 2022 a expediat copia

recursului în adresa avocatului Iuliana Pascal, reprezentat al Svetlanei Belousova

(f.d. 149, vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia decizia instanței de apel a fost pronunțată la

15 iunie 2021 și a fost expediată în adresa participanților la proces la 22 septembrie

2021 prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (f.d. 88, vol. III).

Cererea de recurs a fost declarată la 16 noiembrie 2021, respectiv în termenul

prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Alla Lutîca, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica împotriva

deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători

examinează fondul recursului.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

La caz, recursul s-a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea

participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție.

Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a

permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de

drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod

adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

Examinând recursul declarat de către Alla Lutîca, reprezentată de avocatul

7

Oleg Gorobica, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu

casarea deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce

succed.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Сodul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție cu referire la art. 3 din Codul de procedură civilă, remarcă că

anterior, prin decizia din 24 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție prezenta cauză

a fost trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată, adică anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 17 din 05 aprilie

2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare

01.06.2018.

Pentru considerentele date, ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs

de a corecta erorile judiciare admise în prezenta cauză, Colegiul lărgit

concluzionează asupra necesității remiterii cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

Potrivit art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, Colegiul lărgit constată că, Svetlana

Belousova a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu

Galocichin (succesor Anna Galocichin), Alla Lutîca, intervenienți accesorii

Nadejda Galocichina, Primăria municipiului Chișinău prin care a solicitat

partajarea averii comune și anume, a bunurilor imobile amplasate pe str. Xxxx, cu

atribuirea în proprietate Svetlanei Belousova a spațiilor locative cu lit. 4 – 9,2 m.p.,

lit. 3 – 11,3 m.p., coridor lit. 2 – 5,0 m.p., cămară cu lit. 1 – 4,6 m.p., lit. a1 –

veranda din imobilul înregistrat cu nr. cadastral xxxx, precum și imobilul în

întregime înregistrat cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 58,8 m.p., garajul

notat sub lit. 7 și beciul notat sub lit. 9, iar în proprietatea comună a lui Valeriu

Galocichin și Allei Lutîca restul imobilului înregistrat cu nr. cadastral xxxx, în

întregime construcția accesorie cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 29,3 m.p. și

construcția accesorie cu suprafața de 43,0 m.p.; stabilirea modului de folosință a

lotului de teren amplasat pe str. Xxxx, nr. cadastral xxxx, recunoscând după

Svetlana Belousova dreptul de proprietate asupra lotului cu suprafața de 0,0269 ha,

iar după Valeriu Galocichin și Alla Lutîca dreptul de folosință asupra lotului de

teren cu suprafața de 0,0403 ha, dispunerea înregistrării de către Oficiul cadastral

8

teritorial Chișinău a modificărilor corespunzătoare în registrele de stat.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Centru, mun. Chișinău prin

hotărârea din 13 noiembrie 2012 a concluzionat în privința temeiniciei acțiunii,

admițând-o integral.

S-au partajat bunurile imobile aflate în proprietatea comună în devălmășie

amplasate pe str. Xxxx.

S-a atribuit în proprietate Svetlanei Belousova, construcția cu nr. cadastral

xxxx, construcția cu numărul cadastral xxxx.04, încăperile cu indicele 4 - 9,2 m.p.,

indicele 3 - 11,3 m.p., coridor indicele 2 - 5,0 m.p., cămară cu indicele 1 - 4,6 m.p.,

lit. a1 din construcția cu număr cadastral xxxx, în coraport de 2/5, lotul de teren cu

suprafața de 0,0269 ha.

S-a atribuit lui Galocichin Valeriu și Allei Lutîca, în proprietatea comună în

devălmășie construcția cu număr cadastral de xxxx în coraport de ¼ pentru

Galocichin Valeriu și ¾ pentru Lutîca Alla, celelalte încăperi din construcția cu

număr cadastral xxxx în coraport de 3/20 pentru Galocichin Valeriu și 9/20 pentru

Lutîca Alla, lotul de teren cu suprafața de 0,0403 ha în coraport de ¼ pentru

Galocichin Valeriu și ¾ pentru Lutîca Alla.

S-au stabilit hotarele loturilor de teren nou formate conform planurilor

geometrice din concluziile specialistului „Geocadgrup” SRL din 13 septembrie

2012, anexă la prezenta hotărâre.

Colegiul lărgit notează că temei pentru stabilirea modului de partajare a

bunurilor imobile și a terenului amplasate în strada Xxxx a constituit Constatarea

specialistului sus-numit întocmit de inginerul cadastral din cadrul SRL

„Geocadgrup” din data de 13 septembrie 2012.

Prin decizia din 28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul înaintat de către Lutîca Alla și s-a menținut fără modificări

hotărârea 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d.112, 113-

117, vol. I).

Ulterior, prin decizia din 24 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost

admis recursul declarat de avocatul stagiar Litvinenco Igor în interesele recurentei

Lutîca Alla și a fost casată integral decizia din 28 februarie 2013 a Curții de Apel

Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată, pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, și anume, în Registrul de stat al experților atestați și calificați,

atât „Geocadgrup” SRL, cât și Perceamlî Valerii, în calitate de specialist nu se

regăsesc, contrar Legii nr. 1086 din 23 iunie 200 cu privire la expertiza judiciară.

Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

15 iunie 2021 a admis apelul declarat de Alla Lutîca și a casat hotărârea din 13

noiembrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în partea partajării terenului

cu adoptarea unei hotărâri noi în această parte, după cum urmează:

S-au partajat bunurile imobile terenul aflate în proprietate comună în

devălmășie amplasate pe str. Xxxx, numărul cadastral xxxx.

S-a atribuit în proprietatea Svetlanei Belousova, Partea 1 – 240,00 m.p., din

terenul cu numărul cadastral xxxx, amplasat pe str. Xxxx, și anume sectorul de

teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-81-181-18-19-3 (inclusiv suprafața terenului

aflat sub construcțiile și încăperile ce-i revin conform variantei propuse) cu

suprafața de 240,00 m.p., casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx.

S-a atribuit în proprietatea Annei Galocichina (succesorul lui Valeriu

9

Galocichin) și Allei Lutîca, Partea 2 – 320,00 m.p., din terenul cu numărul

cadastral xxxx, str. Xxxx, și anume sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-

6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-1 (inclusiv suprafața terenului aflat sub

construcțiile și încăperile din casa de locuit deținute) cu suprafața de 320,00 m.p.,

construcție accesorie nr. cadastral xxxx.

S-a atribuit în folosință comună a Svetlanei Belousova, Allei Lutîca și Annei

Galocichina (succesorul lui Valeriu Galocichin), Partea 1 și Partea 2 – 112,00 m.p.,

sectorul de teren marcat de punctele 8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-181-81-8 cu

suprafața de 112,00 m.p.. Partea 1 va permite Părții 2 accesul pe acoperișul

verandei lit. a1 – pentru efectuarea lucrărilor de reparație și deservire a golului de

fereastră cei aparține la parter și a peretelui.

S-a încasat de la Svetlana Belousova în beneficiul Allei Lutîca, suma de 75 de

lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel, suma de 135 de lei

cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de recurs, în total suma de 210

de lei, în rest, hotărârea fiind menținută.

Verificând legalitatea deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu poate menține soluția instanței de apel, deoarece a examinat

cauza cu încălcarea normelor de drept material și procesual, iar eroarea comisă a

dus la soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, situație ce impune rejudecarea cauzei.

Colegiul lărgit reține că, potrivit actelor din dosar, în baza contractului de

vînzare-cumpărare nr. 5011 din 09 august 2003, Belousova Svetlana a obținut

dreptul de proprietate privată asupra 2/5 cotă parte din casa de locuit situată în

xxxx, cu nr. cadastral xxxx, și anume demisol locativă nr. 4- 9.2 m.p., locativă nr.

3 - 11,3 m.p., coridor nr. 2 - 5,0 m.p., cămară nr. 1 - 4,6 m.p., lit. a1 – veranda, lit.

7- garaj, lit. 8 bucătăria de vară, lit. 9 beci, cu acordul coproprietarilor (f.d.5, vol.

I).

Conform procesului-verbal de recepție finală nr. 657-i din 01 august 2006,

Belousova Svetlana a reamenajat bucătăria de vară notată sub lit. 8 în imobil

separat fiindu-i atribuit număr cadastral de xxxx (f.d.8-9, vol. I).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, actualizat la 29.10.2014,

rezultă că în baza certificatului de moștenitor nr.1/2-883 din 27 august 1983,

Galocichin Valeriu (succesor Galocichina Anna), a obținut dreptul de proprietate

privată asupra 3/20 din bunurile imobile amplasate pe str. Xxxx, cu nr. cadastrale

xxxx, xxxx, xxxx, xxxx (f.d.35-36, vol. II), iar potrivit certificatului de calitate de

moștenitor legal, Galocichina Anna are statut de moștenitor al averii soțului

Galocichin Valeriu (f.d.52, vol. III).

La fel, din conținutul aceluiași extras reiese că 9/20 cote părți din bunurile

imobile amplasate pe str. Xxxx, cu nr. cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx (o

verandă, o șură, o bucătăria de vară) aparțin cu drept de proprietate privată Allei

Lutîca și lui Grigore Lutîca în baza contractului de înstrăinare cu condiția

întreținerii pe viață nr. 2804 din 23 iulie 2004 (17633/B-04) (f.d.35-36, vol. II).

Tot din materialele cauzei rezultă că în baza deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 10/15-102 din 22 octombrie 2009 „Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. Xxxx, lui

Valeriu Galocichin, Alla Lutîca și Svetlana Belousova”, s-a autentificat lui Valeriu

Galocichin, Alla Lutîca și Svetlana Belousova, dreptul de proprietate privată

10

comună (conform cotelor-părți din imobil de 3/20, 9/20 și, respectiv 2/5) asupra

lotului de pământ cu suprafața de 672 m.p. (ca urmare a vânzării-cumpărării la preț

normativ), din str. Xxxx, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit

particulare, conform planului anexat (f.d.22, vol. I).

Colegiul lărgit constată că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 9467

din 09 decembrie 2009, încheiat între Primăria mun. Chișinău în calitate de

vânzător și Belousova Svetlana, în calitate de cumpărător, ultima a cumpărat

terenul situat în xxxx, conform planului anexat, ce constituie 2/5 cota parte din 672

m.p., achitând integral prețul lotului de teren și a înregistrat la 18 decembrie 2009

dreptul său de proprietate pe cote-părți în organele cadastrale (f.d.10-11, 13, vol. I).

La caz, este relevant faptul că, Lutîca Alla la momentul dobândirii dreptului

de proprietate asupra bunurilor imobile amplasate pe str. Xxxx, în temeiul

contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr. 2804 din 23 iulie

2004 (17633/B-04) (f.d.35-36, vol. II), se afla în căsătoriei cu Lutîca Grigore, fapt

confirmat prin copia adeverinței de căsătorie IV-БМ nr. 426388 (f.d.100, vol. III).

Respectiv, data înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil de către

Lutîca Alla și Lutîca Grigore conform extrasului din Registrul bunurilor imobile,

actualizat la 29.10.2014, fiind 14 septembrie 2009.

În susținerea acțiunii sale, Svetlana Belousova a indicat că bunurile imobile

proprietate comună în devălmășie aflate în litigiu urmează a fi supuse partajării.

În acest sens instanța de recurs reține că, dreptul de proprietate comună se

caracterizează prin următoarele trăsături: a) titulari ai dreptului de proprietate sunt

cel puțin două persoane; b) întinderea dreptului fiecărui titular este precis

delimitată sub forma cotei – părți în cazul proprietății comune pe cote-părți, iar în

cazul proprietății comune în devălmășie, aceasta este determinată numai cu ocazia

împărțiri bunurilor comune; c) bunul ce constituie obiectul dreptului de proprietate

comună nu este divizat în materialitatea sa, și ca consecință drepturile

coproprietarilor se extind asupra întregului bun. Cu alte cuvinte, în cazul dreptului

de proprietate comună, dreptul fiecărui coproprietar se răsfrânge asupra celei mai

mici părți componente ale bunului, întâlnindu-se în fiecare din această parte cu

drepturile concurente ale celorlalți coproprietari.

Subiecții dreptului de proprietate comună, ca și orice proprietar, posedă,

folosește și dispun la propria dorință de bunurile pe care le au în proprietate. Însă

posesia, folosința și dispoziția bunurilor le exercită în comun.

Colegiul lărgit menționează că normele Codului civil disting două forme ale

dreptului de proprietate comună: a) proprietatea comună pe cote – părți și b)

proprietatea comună în devălmășie (fără stabilirea cotelor - părți).

Dreptul de proprietate comună pe cote – părți constituie acel drept de

proprietate care aparține la două sau mai multe persoane, exprimat în cote – ideale

asupra unui bun nefracționat în materialitatea sa.

Dreptul de proprietate comună în devălmășie însă se caracterizează prin aceea

că aparține concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie

titularul unei cote-părți ideale din bunul comun.

Art. 346 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019)

instituie că, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale

din bunul comun. Cotele-părți sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară.

Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară

decît prin înscrisuri.

11

Secțiunea a 3-a din Capitolul III din Codul civil (în redacția în vigoare până la

01.03.2019) reglementează regimul juridic al proprietății comune în devălmășie,

care se aplică în mod corespunzător cu dispozițiile cu privire la proprietatea

comună pe cote-părți. În cazul proprietății comune în devălmășie a soților

prezumția este că orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei va fi supus

regimului proprietății devălmașe, or această prezumție va putea fi înlăturată dacă

se va face dovada contrariului. Totodată, legiuitorul a instituit că odată cu încetarea

relațiilor de căsătorie, încetează și proprietatea comună în devălmășie.

Potrivit art. 361 alin. (1) - (4) din Codul civil (în redacția în vigoare până la

01.03.2019), împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură,

proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar.

Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este

partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului bun, în

schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor;

b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la

licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei.

În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai

mare decît cota sa parte, celorlalți coproprietari li se atribuie o sultă.

Împărțirea se efectuează în modul stabilit de lege.

Ca rezultat al celor enunțate, Colegiul lărgit constată că instanțele ierarhic

inferioare pe parcursul examinării cauzei au omis de a clarifica care este totuși

regimul juridic al bunurilor imobile solicitate a fi partajate or, după cum rezultă din

cererea de chemare în judecată, înscrisurile din dosar și hotărîrile judecătorești

emise anterior în prezenta cauza, bunurile imobile litigioase supuse partajării greșit

sînt definite că ar constitui bunuri cu regim de proprietate comună în devălmășie

(fără stabilirea cotelor – părți), iar asta în condițiile în care datele din Registrul

bunurilor imobile, înscrisurile de dosar indică expres că bunurile imobile litigioase

sînt bunuri cu regim de proprietate comună pe cote-părți (f.d. 10-13, 22, 85-86,

vol. I; 35-36, vol. II). Corespunzător, prin atribuirea unor bunuri în proprietatea

exclusivă și personală uneia din părțile litigante, instanța de judecată a aplicat

parțial a doua ipoteză a art. 361 din Codul civil, adică atribuirea întregului bun,

însă fără a stabili o sultă.

Astfel, recurenta nu poate fi lipsită fără consimțământul său de cota-parte din

bunurile atribuite în proprietate personală Svetlanei Belousova or, atribuirea în

schimb a unei cote-părți din alt bun nu este admisibilă, fiind neglijat că părțile sînt

deținătorii cotelor-părți concrete din imobilele pretinse a fi partajate, fără a fi

dispusă evaluarea economică, tehnică, etc. a fiecărui bun în parte.

În aspectele de fapt și de drept descrise și constatate, instanța de apel urmează

să determine concret cota–parte a fiecărui coproprietar din bunurile proprietate

comună pe cote-părți, care este modalitatea de partajare, poziția și interesul fiecărui

coproprietar, mărimea sultei, în caz de acordare etc. și, în dependență de cele

constatate de adoptat o hotărîre întemeiată în corespundere cu prevederile normelor

legale.

În continuare, Colegiul lărgit apreciază critic constatările instanței de apel

inserate în decizia contestată cu recurs, care a remarcat că instanța de fond just ar fi

stabilit modul de partaj al bunurilor imobile construcții, aflate în proprietate

comună în devălmășie amplasate pe str. Xxxx, din mun. Chișinău, dat fiind faptul

12

că partajarea dispusă a fost întemeiată pe planurile geometrice din concluziile

specialistului „Geocadgrup” SRL din 13 septembrie 2012, concluzii, care, au fost

formulate și prezentate instanței de fond contrar legii.

Aici, sînt relevante constatările fără echivoc a Curții Supreme de Justiție în

decizia din 24 iulie 2013 privind faptul neîntrunirii calității de expert a

„Geocadgrup” SRL, în general, cât și a lui Perceamlî Valerii, în special, la caz

fiind incidentă circumstanța prevăzută la art. 117 alin. (3) din Codul de procedură

civilă potrivit căruia, probele obținute cu încălcarea legii nu au putere de

probațiune și nu pot fi puse de instanță în temeiul hotărârii.

În această ordine de idei, la caz, intervine sancțiunea procedurală prevăzută la

art. 117 alin. (3) din Codul de procedură civilă și, implicit, lipsește de efecte

juridice constatările și propunerile formulate de inginerul cadastral al

„Geocadgrup” SRL, acestea neavând putere de probațiune și nu puteau fi puse la

baza deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Din conținutul cererii de apel înaintate la 10 decembrie 2012 de către Lutîca

Alla se atestă că aceasta a formulat obiecții doar în privința modalității de partajare

a porțiunii de teren din str. Xxxx. Însă, motivele și omisiunile determinate mai sus

în privința concluziilor specialistului SRL „Geocadgrup” care au stat la baza

emiterii hotărârii instanței de fond, inclusiv în partea delimitării terenului,

impuneau necesitatea reexaminării cauzei.

Prin încheierea din 10 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis integral

demersul reprezentantului apelantei Lutîca Alla, Trestianu Dorin și s-a ordonat

efectuarea expertizei Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă

Ministerul Justiției al Republicii Moldova (f.d.247-250, vol. I).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză nr. 529 din 18 aprilie 2016, seria

BB nr.012392 (f.d.61-69, vol. II), amplasarea construcțiilor în teren, felul cum sunt

deținute, normele în vigoare la acel moment, nu permiteau partajarea lotului

conform cotelor părți ideală deținute de fiecare coproprietar. La fel, a prezentat

varianta optimă de împărțire a sectorului de teren amplasat în xxxx, cu numărul

cadastral xxxx. Totodată, s-a indicat în conținutul raportului de expertiză că,

examinarea vizuală la fața locului a obiectelor supuse investigațiilor vizuale a avut

loc la data de 14 august 2015.

Materialele cauzei atestă că anterior părțile s-au mai aflat în litigiu, iar prin

hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lutîca Alla, Lutîca Grigori și

Galacichin Valeriu împotriva Svetlanei Belousova și Primăriei mun. Chișinău cu

privire la demolarea construcției și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a obligat Svetlana Belousova să demoleze construcția - casa de locuit nr.

cadastral xxxx situată în xxxx, în dimensiunile în care a fost mărită, reamenajată și

construită terasa lit. b) în lipsa autorizației de construire.

S-a obligat Svetlana Belousova să demoleze gardul edificat pe terenul nr.

cadastral xxxx situat în xxxx, care desparte construcția cadastral xxxx de

construcția nr. cadastral xxxx situate în xxxx.

S-a încasat de la Svetlana Belousova în beneficiul Allei Lutîca, Grigore

Lutîca și Valeriu Galocichin suma de 105 lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea acțiunii.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.105, vol. II).

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

13

decizia din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis apelul declarat

de Svetlana Belousova, s-a casat hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea dispunerii demolării construcției casa de locuit

cu nr. cadastral xxxx situată în mun. Chișinău, din str. Xxxx, în dimensiunile în

care a fost mărită, reamenajată și construită terasa lit. b) în lipsa autorizației de

construire și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin care a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Alla Lutîca, Grigore Lutîca și Valeriu

Galocichin împotriva Svetlanei Belousova și Primăriei mun. Chișinău cu privire la

demolarea construcției casa de locuit nr. cadastral xxxx situată în xxxx, în

dimensiunile în care a fost mărită, reamenajată și construită terasa lit. b) în lipsa

autorizației de construire.

În rest, hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a menținut fără modificări.

S-a încasat din contul Allei Lutîca, Grigore Lutîca și Valeriu Galocichin în

beneficiul Svetlanei Belousova, taxa de stat achitată la depunerea apelului în sumă

de 150 lei.

Corespunzător, Colegiul lărgit constată că în baza deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 ianuarie 2020, menținută prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție a fost eliberat titlul executoriu nr. 2-1013/20 din 01 octombrie

2020, fiind intentată procedura de executare a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru prin care s-a dispus obligarea Svetlanei Belousova să demoleze

gardul edificat de pe terenul nr. cadastral xxxx situat în xxxx, care desparte

construcția cu nr. cadastral xxxx de construcția cu nr. cadastral xxxx situat în xxxx.

Prin încheierea executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie nr. 056-

784r/2020 din 12 noiembrie 2020 privind numirea executării silite, a fost numită

executarea silită a documentului executoriu pentru data de 03 decembrie 2020

(f.d.236-237, vol. II).

Corespunzător, se atestă că circumstanțele de fapt au suferit modificări în

măsură să determine imposibilitatea adoptării unei decizii în ordine de apel

reieșind din cerințele formulate de reclamantă atât în cererea de chemare în

judecată, cât și în obiecțiile formulate în cererea de apel. Concluzia reflectată supra

este fundamentată și pe declarații expertului judiciar, Prepeliță Tatiana, care fiind

audiată la 14 iunie 2017 în instanța de apel, a declarat că raportul de expertiză

judiciară prezentat a fost întocmit în baza examinării din 14 august 2015, iar în

cazul în care vor fi efectuate demolări sau schimbări ale situației pe teren,

variantele de partajare urmează a fi reexaminate suplimentar (f.d. 115, vol. II).

Pe cale de consecință, Colegiul lărgit constată că la caz a fost admisă limitarea

la reținerea unor probe dobândite cu derogări de la normele procedurale incidente,

fără a determina în același timp dacă obiectul examinării a suferit modificări și

complementar fără a se expune în privința modificărilor.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.În cazul în care

14

motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se

pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o

nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în

drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță.

Astfel, Colegiul lărgit notează că instanței de judecată îi revine cu o deosebită

atenție de a determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea

corectă a specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind

din acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe

cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor

juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este

imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Conjunctura descrisă supra profilează faptul că, instanța de apel nu a exercitat

un control judiciar, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță, limitându-se doar la temeinicia acțiunii

reieșind din raportul de expertiză anexat la dosar și drept consecință a interpretat și

aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente cauzei,

care au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Referitor la argumentul recurentului privind scoaterea cererii de chemare în

judecată de pe rol în temeiul art. 267 lit. c) din Codul de procedură civilă, pe motiv

că cererea de chemare în judecată depusă la 07 august 2012 de reclamanta

Belousova Svetlana este semnată doar de avocatul Goțonoga Sergiu, însă în

mandatul avocatului Goțonoga Sergiu din 06 august 2012, pe verso la rubrica

semnătura clientului, lipsește semnătura, Colegiul punctează că, scoaterea cererii

de pe rol este efectul procesual care se produce dacă instanța constată unul din

temeiurile prevăzute limitativ de lege – nerespectarea condițiilor de intentare a

procesului, depistate după acceptarea cererii de chemare în judecată.

Deși, legislatorul împuternicește instanța de recurs de a scoate de pe rol

cererea de chemare în judecată prin prisma art. 445 alin. (1) lit. d) din Codul de

procedură civilă, dacă există temeiurile prevăzute la art. 267 din Codul de

procedură civilă, instanța în fiecare caz în parte urmează a verifica aplicabilitatea

acestor temeiuri, evitând un formalism excesiv, care poate avea drept consecință

îngrădirea accesului liber la justiție.

Colegiul notează că, având în vedere termenele de înaintare a unor astfel de

cereri precum, în eventualitate, o astfel de cerere de chemare în judecată ar putea fi

respinsă din motivul tardivității.

Drept urmare, pornind de la reglementările naționale și internaționale la acest

capitol, soluția de scoatere a cererii de pe rol a cererii de chemare în judecată poate

avea drept consecință o posibilă îngrădire a accesului liber la justiție.

Colegiul lărgit notează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica

sa reiterează dreptul fiecăruia de a formula orice pretenție cu privire la „drepturile

și obligațiile [sale] civile” în fața unei judecătorii sau a unui tribunal. În acest fel,

art. 6 § 1 ia forma „dreptului la o instanță”, din care dreptul de acces, adică dreptul

de a institui proceduri în fața instanțelor pe probleme de natură civilă, constituie un

15

aspect (Golder împotriva Regatului Unit, 21 februarie 1975, pct.36). „Dreptul la o

instanță” și dreptul de acces nu sunt absolute. Ele pot face obiectul unor limitări,

însă acestea nu trebuie să restricționeze sau să reducă accesul conferit individului

într-un mod sau într-o măsură în care însăși esența dreptului respectiv să fie

afectată (De Geouffre de la Pradelle împotriva Franței, 16 decembrie 1992, pct. 28

și Stanev împotriva Bulgariei (MC), nr. 36760/06, pct.229, CEDO 2012).

Într-o altă ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că în temeiul art. 442

alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Totuși, această obligație,

impusă instanțelor naționale de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nu

presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare argument (cauza Van de Hurk

vs Olanda).

Având în vedere circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel este neîntemeiată, motiv pentru care admite recursul

declarat de Alla Lutîca, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, de a casa integral

decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecători.

Totodată, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să respecte exigențele stabilite la art. art. 239-

241 din Codul de procedură civilă, să țină cont probele administrate pe dosar,

circumstanțele specifice de fapt și în dependență de situația stabilită, în coroborare

cu normele de drept material care reglementează raportul juridic concret, să adopte

o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Alla Lutîca, reprezentată de avocatul

Oleg Gorobica.

Se casează integral decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana

Belousova împotriva lui Valeriu Galocichin (succesor Anna Galocichin), Alla

Lutîca, intervenienți accesorii Nadejda Galocichina, Primăria municipiului

Chișinău privind partajarea averii comune în devălmășie, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

16

Mariana Pitic

Victor Burduh

17