3ra-155/20 — contestarea actiunilor, obligarea efectuarii recalculului, compensarea prejudiciului moral

3ra-155/20 — contestarea actiunilor, obligarea efectuarii recalculului, compensarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-155/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

18 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Larisa Osipova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Larisa Osipova împotriva Societății pe Acțiuni

„Termoelectrica”, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare

a Fondului Locativ nr. 3, în procedura falimentului, privind contestarea acțiunilor,

obligarea efectuării recalculului, radierea din cont a datoriei, obligarea eliberării

actelor solicitate, compensarea prejudiciului moral, aplicarea amenzii,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Larisa Osipova și menținută hotărârea din 16 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 22 februarie 2017 Larisa Osipova a depus cerere de chemare în judecată,

împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind contestarea acțiunilor,

obligarea efectuării recalculului, radierea din cont a datoriei, obligarea eliberării

actelor solicitate, compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a invocat că este proprietara

apartamentului XXX. Factura pentru achitarea serviciilor pentru încălzirea apei

distribuită de SA „Apă-Canal Chișinău” se expediază de către SA „Termoelectrica”

în adresa consumatorilor.

În luna septembrie 2016, a primit factura pentru achitarea serviciilor comunale

pentru luna august 2016, cu mențiunea la rubrica „pentru apa caldă” și suma spre

achitare „recalcularea apei neconsumate (cota-parte), în mărime de 16,87 lei pentru

0 Gkal consumată pentru energie, corespunzător facturii „consumul” este de 0

(zero).

Susține reclamanta că suma îndreptată spre achitare nu are justificare, iar

pentru perioada august – decembrie 2016, SA „Termoelectrica” lunar, ilegal

1

adăuga o sumă pentru apa neconsumată și anume: septembrie 2016 – 40 lei pentru

0 Gkal, octombrie 2016 – 40 lei pentru 0 Gkal, noiembrie 2016 – 40 lei pentru 0

Gkal, decembrie 2016 – 40 lei pentru 0 Gkal, pe când în facturile primite de la ÎM

„Infocom” pentru apa caldă distribuită de SA „Apă-Canal Chișinău” se indică ca

„apă neconsumata” și „consumată”: august 2016 – 0 m3, septembrie – 2016 0 m3 ,

octombrie 2016 – 0 m3, noiembrie 2016 – 0 m3, decembrie 2016 – 0 m3.

Cu respectivele acțiuni ale SA „Termoelectrica” nu este de acord și pentru a

soluționa problema, în luna septembrie 2016 s-a adresat verbal și în scris pentru

explicații Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 3, care

este întreprinderea gestionară a fondului, prezentând și o copie a facturii pentru

luna august 2016.

Ulterior, la 05 decembrie 2016 a adresat SA „Termoelectrica” petiție

înregistrată cu nr. O-1187, solicitând explicații referitor la adausul în facturi a

sumei neclare, în timp ce volumul de consum a apei în apartament nu se schimbă o

perioadă mare de timp fiind egal cu 0m3.

SA „Termoelectrica” a expediat la 15 decembrie 2016 răspunsul nr.79/1398,

prin care s-a menționat la general câteva norme legale. Totodată și ÎM „Infocom”

a refuzat să efectueze recalculul acestei sume.

Relatează că, în legătură cu aceasta, a expediat SA „Termoelectrica”

scrisoarea nr. O-29 la data de 10 ianuarie 2017, prin care a solicitat eliberarea

copiilor actelor SA „Termoelectrica” și SA „Apă Canal Chișinău”, din care reiese

calculele sumei incluse în bonuri pentru încălzirea apei neconsumate.

Prin răspunsul nr.79/307 din 24 ianuarie 2017, SA „Termoelectrica” a refuzat

în primirea petiției și examinarea acesteia în contextul art. 20 din Legea cu privire

la petiționare nr.190 din 19.07.1994, considerând că este o petiție repetată.

Astfel SA „Termoelectrica” a ignorat cerințele și nu i-a prezentat informația

solicitată ce constituie o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea cu

privire la accesul la informații nr.982 din 11.05.2000.

A solicitat reclamanta recunoașterea ilegalității acțiunilor SA

„Termoelectrica”, obligarea efectuării recalculului cu radierea din contul său

personal a sumei de 176,87 de lei, pentru perioada august 2016 – decembrie 2016,

obligarea furnizării informației solicitate, încasarea prejudiciului moral în mărime

de 3 000 lei (f.d. 2-7, vol.I).

Prin încheierea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 3, mun.Chișinău, în proces de insolvabilitate

(f.d. 82, vol.I).

Ulterior, Larisa Osipova a depus cerere de completare a acțiunii prin care a

solicitat recunoașterea ilegalității acțiunilor SA „Termoelectrica” de încasare a

sumei pentru consumul de energie termică pe perioada august 2016 – decembrie

2016, obligarea efectuării recalculării și radierea din contul personal a datoriei în

sumă de 176,87 de lei pentru perioada august 2016 – decembrie 2016, obligarea

furnizării informației solicitate, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000

lei, precum și aplicarea amenzii în mărime de 30 unități convenționale, pentru

încălcarea dreptului de acces la informație (f.d. 180-192, vol.I).

Prin hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea Larisei Osipova a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de fond Larisa Osipova a declarat

apel în termenul prevăzut de lege. Astfel, apelanta la 10 iunie 2019 a depus cerere

de apel nemotivată (f.d. 215-216, vol.I), iar după recepționarea la 01 iulie 2019 a

încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a stabilit termen

de 15 zile pentru prezentarea apelului motivat în limba de stat (f.d. 4-6, 8, vol.II),

Larisa Osipova s-a conformat încheierii și a prezentat apelul motivat la 15 iulie

2019 (f.d. 11-16, vol.II).

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Larisa Osipova și menținută hotărârea din 16 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 14 noiembrie 2019 Larisa Osipova a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului a menționat că instanțele de judecată nu au luat în

considerare faptul că dânsa în perioada august 2016 – decembrie 2016 nu a

beneficiat de serviciul pentru care se pretind plăți, fapt confirmat prin bonurile de

plată și datele contorului care constituie 0 Gcal. Necătând la acest fapt, în factură

i-au fost incluse la rubrica „cota-parte” sumele de 40 de lei, care nu sunt întemeiată.

Instanțele ierarhic inferioare au recunoscut sumele pretinse de SA

„Termoelectrica” ca cotă-parte de apă caldă menajeră, însă au făcut trimitere la

norme legale care prevăd expres că pentru serviciile prestate, se calculează plățile

în baza contractelor de prestare a serviciului corespunzător și respectiv datelor

contorului instalat în locuință.

A indicat că nu există norme legale care prevăd necesitatea achitării de către

consumator a cotei-părți pentru energia termică necesară încălzirii apei, fapt

confirmat și prin scrisorile Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică,

care în răspunsurile sale indică că nu există motive de drept de a înainta spre plată

locuitorilor mun. Chișinău achitarea apei calde sub formă de cotă-parte. Instanțele

ierarhic inferioare o impun la plata cotei-părți a apei calde care nu are acoperire

legală, fapt inadmisibil într-un stat de drept. Ca temei legal de respingere a cererii

și recunoașterea legalității sumelor indicate în bonurile de plată, instanțele s-au

bazat doar pe contractul de livrare-utilizare a energiei termice în apă caldă nr.6003-

c din 29 iunie 2016 încheiat între SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr.3.

A specificat că dânsa a solicitat nemijlocit SA „Termoelectrica”, cât și prin

intermediul instanței de judecată contractele încheiate între SA „Termoelectrica” și

ÎMGFL nr.3, cu toate anexele, însă SA „Termoelectrica” nu a eliberat actele

solicitate, solicitare care a fost făcută și în cadrul examinării cauzei, dar care a

rămas neexecutată.

La 10 decembrie 2019 în adresa SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 3, în

procedura falimentului, a fost expediată copia recursului depus de Larisa Osipova,

cu înștiințarea despre depunerea referințelor (f.d. 71, 73-74, vol.II).

Totodată la 25 iunie 2020, în adresa SA „Termoelectrica”, la cerere, a fost

expediat recursul Larisei Osipova tradus în limba de stat (f.d. 75, 103, 104, 105,

vol.II).

La 13 iulie 2020 SA „Termoelectrica” a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată și nefondată, cu menținerea

în vigoare a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 mai 2019 și a

3

deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019. Alte referințe nu au fost

depuse.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

După cum rezultă din materialele cauzei, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia pe 15 octombrie 2019 în prezența recurentei (f.d. 32-34, vol.II), iar recursul

a fost depus de către Larisa Osipova la 14 noiembrie 2019, cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

Prin încheierea din 19 februarie 2020 completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție a numit recursul

depus de Larisa Osipova pentru examinare în complet din 5 judecători (f.d. 82, vol.

II).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de respingere a recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul, din motivele ce succed.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

4

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei rezultă că la 05 decembrie 2016 Larisa Osipova s-a

adresat cu cerere prealabilă nr. O-1187 față de SA „Termoelectrica”, prin care a

invocat că sunt ilegale acțiunile SA „Termoelectrica” de calculare a plății pentru

prepararea apei calde nerepartizate cota-parte pe ap. XXX, solicitând efectuarea

recalculelor și anularea sumei de 176,86 lei din ordinul de plată la rubrica consumul

de apă caldă (f.d. 11, vol.I).

Prin răspunsul nr. 79/1398dc din 15 decembrie 2016, SA „Termolectrica” a

comunicat Larisei Osipova că calculele din ordinele de plată s-au efectuat conform

prevederilor legale, inclusiv făcându-i referire la prevederile legale în vigoare care

reglementează acest fapt (f.d. 10, vol.I).

Nefiind de acord cu răspunsul recepționat, la 10 ianuarie 2017, Larisa Osipova

a înregistrat la SA „Termoelectrica” o cerere repetată cu nr. O-29 (f.d. 9, vol.I), iar

prin răspunsul nr.79/307dc din 24 ianuarie 2017, SA „Termoelectrica” a comunicat

suplimentar recurentei că în luna ianuarie vor fi efectuate corectări la plata pentru

consumul energiei termice în sumă de 404,17 lei și în următoarea chitanță vor fi

introduse datele corectate (f.d. 8, vol. I).

La 26 iulie 2018 Larisa Osipova a depus la SA „Termoelectrica” cerere,

înregistrată cu nr. O-655, prin care a solicitat să-i fie prezentată informația privind

calcularea apei calde, prezentarea actelor, contractelor (f.d. 102, vol.I), iar prin

răspunsul nr. 79/1584dc din 08 august 2018, solicitantei i s-a indicat că pentru a

obține informația lunară privind volumul de apă înregistrat la apartamentul de

evidență și volumul de energie termică utilizată pentru încălzirea acesteia, precum

și copiile actelor de verificare a contoarelor din apartament, urmează să se adreseze

cu o cerere către gestionarul fondului locativ (f.d. 103, vol.I).

În baza acestui răspuns, Larisa Osipova s-a adresat la 26 iulie 2018 ÎMGFL

nr. 3 cu cerere, înregistrată cu nr.Loc01-14/151, prin care a solicitat să-i fie

prezentată informația privind volumul de energie termică utilizată pentru încălzirea

acesteia, precum și copiile actelor de verificare a contoarelor din apartament (f.d.

104, vol. I), iar prin răspunsul ÎMGFL nr.3 i s-a comunicat că dânsa beneficiază de

serviciile comunale livrate consecutiv, fără a avea un contract încheiat referitor la

prestarea acestor servicii și nu renunță în nici un fel la ele. Prin urmare, în caz de

prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul dacă a

fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile

prestate, iar lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a

achita serviciul prestat (f.d.105, vol.I).

Ulterior, prin scrisoarea O-1099 din 19 noiembrie 2018, Larisa Osipova a

solicitat SA „Termoelectrica” remiterea informației, copia contractului 6003-C din

29 iunie 2016 și după aceasta a remis scrisoarea nr. 01-14/234 din 20 noiembrie

2018 către ÎMGFL nr.3 cu aceeași solicitare (f.d. 117, 119, vol. I), la care SA

„Termoelectrica” i-a comunicat că pentru obținerea copiei contractului de prestări

5

servicii de intermediar la decontări, urmează să se adreseze cu o cerere către

gestionarul fondului locativ (f.d. 118, vol.I), iar ultimul i-a comunicat apelantei

despre imposibilitatea satisfacerii cerințelor din motiv că informația solicitată

reprezintă informație cu accesibilitate limitată (f.d. 120, vol.I).

Ca rezultat, la 22 februarie 2017, Larisa Osipova a înaintat către SA

„Termoelectrica” cerere de chemare în judecată, ulterior fiind completată,

solicitând instanței recunoașterea ilegalității acțiunilor SA „Termoelectrica” de

încasare din contul său a sumei pentru consumul de energie termică pe perioada

august – decembrie 2016, obligarea efectuării recalculării și radierea din contul

datoriei a sumei de 176,87 lei pentru perioada august – decembrie 2016, obligarea

eliberării actelor solicitate încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei,

precum și aplicarea amenzii (f.d.1-7, 180-192, vol.I).

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile

autorităților publice și funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Art. 16 alin. (1) din legea menționată, prevede că, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție indică că, persoanele private, fizice sau juridice, pot fi

asimilate autorităților publice în sensul Legii, dacă aceste persoane exercită

atribuții de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin

lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes

public sau să exercite funcții publice întru executarea actelor legislative sau

normative ale statului sau unităților administrativ-teritoriale.

Prin urmare, actele emise de persoanele private, întru realizarea acestor

prerogative, pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ or, refuzul în

satisfacerea unei cereri este asimilat actului administrativ. La caz, Larisa Osipova

a respectat procedura prealabilă prevăzută de lege.

Judecând cauza în fond, prima instanță prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 16 mai 2019, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de Larisa Osipova către SA „Termoelectrica” cu privire la

6

recunoașterea ilegalității acțiunilor SA „Termoelectrica”, încasarea sumei,

obligarea la efectuarea recalculului, radierea din cont a datoriei, încasarea

prejudiciului moral și aplicarea amenzii (f.d. 202, 208-213, vol.I).

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a respins cererea de apel

înaintată de Larisa Osipova și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 16 mai 2019.

Instanța de recurs învederează că, atât prima instanța, cât și instanța de apel,

fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, au hotărât că pretențiile înaintate de

Larisa Osipova sunt neîntemeiate și au respins integral acțiunea, după caz, au

respins cererea de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că în conformitate cu prevederile art. 39 al Legii

nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării,

agenția va elabora și va aproba Regulamentul privind furnizarea energiei termice,

care va reglementa raporturile juridice dintre unitățile termoenergetice și pe cele

dintre unitățile termoenergetice și consumatori. Raporturile juridice dintre unitățile

termoenergetice sau cele dintre unitățile termoenergetice și consumatori se

stabilesc prin contractele încheiate și în conformitate cu Regulamentul privind

furnizarea energiei termice, elaborat de Agenție.

Potrivit art. 40 alin. (1), (2) al Legii nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia

termică și promovarea cogenerării, furnizarea energiei termice se efectuează numai

în baza contractului de furnizare a energiei termice, încheiat între unitățile

termoenergetice sau între unitatea termoenergetică și consumator. În sectorul

rezidențial, reprezentantul autorizat al consumatorilor din blocurile de locuit cu

sisteme colective de alimentare cu energie termică, inclusiv din căminele și

blocurile de locuit departamentale, este administratorul fondului locativ respectiv,

care încheie un contract de furnizare a energiei termice cu furnizorul și repartizează

lunar cantitatea de energie termică consumată între deținătorii de apartamente sau

chiriași. Dacă în cadrul blocului de locuit sînt amplasate spații nelocuibile în

proprietatea/folosința/gestiunea terților, furnizorul încheie contracte de furnizare a

energiei termice în mod separat cu fiecare proprietar/chiriaș/ gestionar al spațiilor

nelocuibile, cu condiția instalării obligatorii a echipamentului de măsurare.

În scopul reglementării raporturilor juridice dintre unitatea termoenergetică și

consumatori cu privire la furnizarea și distribuția energiei termice prin sistemul

centralizat de alimentare cu energie termică, prin Hotărârea nr.23/2017 din

26.01.2017, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a adoptat

Regulamentul privind furnizarea energiei termice, care la pct. 4, 6 prevede că,

furnizorul este responsabil de distribuția, furnizarea fiabilă și continuă a energiei

termice consumatorilor până în punctul de delimitare, în conformitate cu indicatorii

de calitate ai serviciilor de distribuție și furnizare a energiei termice sau a

parametrilor agentului termic stabiliți în contractul de furnizare a energiei termice.

Furnizorul încheie cu consumatorul contractul de furnizare a energiei termice până

în punctul de delimitare dintre rețeaua termică și instalația de utilizare a energiei

termice a consumatorului, în condițiile prezentului Regulament și a Legii nr.92 din

29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării.

7

Conform pct. 45 al Regulamentului privind furnizarea energiei termice, în

sectorul rezidențial, reprezentantul autorizat al consumatorilor din blocurile de

locuit cu sisteme colective de alimentare cu energie termică, inclusiv din căminele

și blocurile de locuit departamentale, este administratorul fondului locativ

respectiv, care încheie un contract de furnizare a energiei termice cu furnizorul și

repartizează lunar cantitatea de energie termică consumată între

proprietarii/chiriașii de apartamente.

Dacă în cadrul blocului de locuit sunt amplasate spații nelocuibile în

proprietatea/folosința/gestiunea terților, furnizorul încheie contracte de furnizare a

energiei termice în mod separat cu fiecare proprietar/chiriaș/gestionar al spațiilor

nelocuibile, cu condiția instalării obligatorii a echipamentului de măsurare de către

ultimii. În cazul în care nu există posibilitate tehnică de montare a echipamentului

de măsurare pentru spații nelocuibile în proprietatea/folosința/gestiunea terților,

sarcina repartizării cantității de energie termică consumată constituie obligația

administratorului fondului locativ conform prevederilor actelor normative în

vigoare.

Furnizorul încheie cu consumatorul contract de furnizare a energiei termice

pentru fiecare loc de consum luat aparte sau pentru mai multe locuri de consum, în

cazul acordului în scris al consumatorului, cu condiția indicării specificului fiecărui

loc de consum într-o anexă la contract. În cazul încheierii unui singur contract

pentru mai multe locuri de consum, furnizorul indică separat în factura de plată,

transmisă consumatorului, valoarea plății pentru fiecare loc de consum.

Potrivit materialelor dosarului se constată prezența raportului obligațional

între SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 3, fapt confirmat prin contractul de

livrare-utilizare a energiei termice în apă caldă nr. 6003 din 02 octombrie 2006,

care reglementează raporturile dintre furnizor și consumatori cu privire la livrarea,

plata și condițiile de utilizare a energiei termice. Or, la caz se reține că

reprezentantul autorizat al fondului locativ este gestionarul/administratorul

fondului locativ – ÎMGFL nr. 3, care dispune de dreptul de a încheia contracte cu

operatorii, în scopul beneficierii de servicii publice de gospodărie comunală.

Conform art. 41 alin. (1)–(3) al Legii nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la

energia termică și promovarea cogenerării, consumatorii au dreptul să livreze

energie termică unor subconsumatori. Nu se consideră furnizare a energiei termice

alimentarea cu energie termică a unui subconsumator de către un consumator.

Raporturile juridice dintre consumator și subconsumator încetează odată cu

expirarea termenului de valabilitate a contractului de furnizare a energiei termice

încheiat între furnizor și consumator, precum și în cazul încălcării de către

subconsumator a obligațiilor ce îi revin.

În sensul prezentei legi, administratorii fondului locativ nu se consideră

revînzători de energie termică.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră întemeiată concluzia

instanței de apel privind legalitatea acțiunilor SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr.3

la livrarea energiei termice către subconsumatorii – locatari ai fondului locativ vizat

în speță. Or, aceștia acționează în baza contractului încheiat în mod legal, iar Larisa

8

Osipova contestă acțiunile SA „Termoelectrica” anume de încasare a sumei pentru

prepararea apei calde.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) al Legii nr. 1402 din 14.10.2002

cu privire la serviciile publice de gospodărie comunală, persoanele fizice și juridice

care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sunt obligate să achite

contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut

de contractul încheiat între operator și consumator.

Coroborând prevederile art. 2, 3 și 25 ale Legii nr.1402 din 14.10.2002 cu

privire la serviciile publice de gospodărie comunală, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reține că, energia

termică reprezintă serviciu public de gospodărie comunală, iar în circumstanțele în

care la caz s-a constatat că fondul locativ din care face parte și apartamentul Larisei

Osipova beneficiază de energie termică livrată de către SA „Termoelectrica”, în

baza contractului încheiat cu gestionarul fondului locativ, după cum prevede legea,

aceasta are obligația stabilită de lege de a achita contravaloarea serviciului prestat,

conform facturilor primite. Or, în acest sens, SA „Termoelectrica” acționează în

baza contractului nr. 6003-C din 29 iunie 2016 privind prestarea serviciilor de

intermediar la decontări dintre beneficiar și subconsumatori (proprietari/chiriași și

încăperilor cu destinație locativă din fondul locativ gestionat de beneficiar) (f.d.34-

37, vol.I).

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (6) al Legii nr.1402 din 14.10.2002

cu privire la serviciile publice de gospodărie comunală, sumele încasate de către

intermediari la decontări în baza bonurilor de plată perfectate de ei se transferă

operatorilor și se atribuie de către aceștia în contul facturilor expuse spre plată în

baza contractelor de furnizare/prestare a serviciilor publice de gospodărie

comunală, încheiate cu gestionarii fondului locativ. Volumul serviciului facturat în

baza contractelor și nedistribuit spre plată consumatorilor rămâne în seama

gestionarului fondului locativ, care este obligat să-l achite operatorului în mărimea

și în termenul prevăzute în factură.

Conform art.51 alin. (3), (4) al Legii nr.75 din 30.04.2015 cu privire la

locuințe, plata pentru serviciile prestate se efectuează conform indicatorilor

contoarelor instalate în locuință și/sau pe palier. Evidența consumului de apă,

energie electrică, gaze naturale, energie termică se efectuează în baza indicatorilor

contoarelor adecvate, legalizate, verificate metrologic în modul stabilit de legislația

în vigoare și montate în conformitate cu condițiile tehnice elaborate de furnizor.

Plata pentru serviciile prestate necontorizate în locuință se efectuează conform

indicatorilor contoarelor instalate la bloc și se repartizează de către administrator

pentru fiecare locuință necontorizată în funcție de suprafața ei totală. Plata pentru

serviciile comunale și necomunale utilizate în locurile de uz comun și pentru

funcționarea ascensoarelor se efectuează în baza unui regulament aprobat de către

Guvern.

Prin urmare, având în vedere normele legale precitate, în coraport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel corect

a considerat drept eronată solicitarea Larisei Osipova privind obligarea SA

9

„Termoelectrica” să excludă suma calculată pentru prepararea apei calde, deoarece

aceasta reprezintă atribuția gestionarului fondului locativ, iar furnizorul, în lipsa

contractului încheiat direct cu subconsumatorul interacționează doar prin

intermediul gestionarului fondului locativ, care are calitatea de beneficiar al

serviciului prestat de SA „Termoelectrica”, ÎMGFL-ul reprezentând locatarii în

temeiul legii.

Potrivit art. 43 alin.(1), (6) al Legii nr.92 din 29.05.2014 cu privire la energia

termică și promovarea cogenerării, distribuitorii de energie termică sunt

responsabili de achiziția, instalarea, exploatarea, întreținerea și verificarea

metrologică periodică a echipamentelor de măsurare instalate în gospodăriile

consumatorilor casnici la punctul de delimitare a proprietății. Cheltuielile efective

suportate se iau în calcul la stabilirea tarifului pentru energia termică furnizată.

Celelalte categorii de consumatori suportă toate cheltuielile legate de achiziția,

instalarea, exploatarea, întreținerea, înlocuirea și verificarea metrologică periodică

a echipamentelor de măsurare. Unitățile termoenergetice/consumatorii vor achita

plățile pentru energia termică conform indicațiilor echipamentelor de măsurare și

potrivit cu prevederile contractelor.

Conform pct. 10, 12 al Anexei nr.5 la Regulamentul cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, adoptat prin Hotărârea

Guvernului nr.191 din 19.02.2002, furnizorii energiei termice vor calcula consumul

de energie termică folosită pentru încălzirea apei reieșind din volumul apei

consumate (înregistrat de contoare) și parametrul termic înregistrat în punctul de

evidență. Posesorilor de contoare de apă potabilă și apă caldă menajeră li se vor

elibera chitanțele de plată pentru apa utilizată și energia termică folosită la

încălzirea apei de către furnizori sau de către altă întreprindere abilitată.

Conform art.29 alin. (2), (3) al Legii nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul

public de alimentare cu apă caldă și de canalizare, în blocurile locative în care

contractele de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă și de

canalizare sunt încheiate cu administratorul blocului locativ, facturarea serviciului

se efectuează în baza tarifelor aprobate și a volumului de apă înregistrat de contorul

comun instalat la branșamentul blocului. Distribuirea pe apartamente a volumului

de apă înregistrat de contorul comun de la branșamentul blocului locativ se

efectuează de către administratorul blocului locativ în baza Regulamentului cu

privire la prestarea serviciilor comunale și necomunale, folosirea, exploatarea și

administrarea locuințelor, aprobat de Guvern, conform art.19 alin.(1) al Legii

condominiului în fondul locativ nr.913/2000.

În blocurile locative în care furnizarea/prestarea serviciului public de

alimentare cu apă și de canalizare se efectuează în baza contractelor încheiate de

către operator cu fiecare proprietar/locatar de apartament în parte, facturarea

serviciului se efectuează în baza datelor contoarelor individuale instalate în

apartamente și a tarifelor aprobate.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul judiciar constată că instanțele

ierarhic inferioare just au conchis referitor la netemeinicia pretențiilor acțiunii

privind recunoașterea ilegalități acțiunilor SA „Termoelectrica” și obligarea

efectuării recalculării și radierea din contul datoriei a sumei de 176,87 lei pentru

10

perioada august – decembrie 2016 or, suma respectivă a fost calculată pentru

prepararea apei calde, iar achitarea plății pentru prepararea apei calde, reprezintă o

obligație inerentă beneficierii de serviciile comunale, care include și energia

termică în apă caldă.

În mod cert este stabilit că blocul locativ din bd. XXX, în care Larisa Osipova

deține în proprietate apartamentul nr.17, beneficiază de serviciul public de

alimentare cu apă caldă și de canalizare, în baza contractului de livrare-utilizare a

energiei termice în apă caldă nr. 6003 din 02 octombrie 2006 încheiat între SA

„Termoelectrica” și administratorul blocului locativ ÎMGFL nr. 3, respectiv

facturarea serviciului se efectuează în baza tarifelor aprobate și a volumului de apă

înregistrat de contorul comun instalat la branșamentul blocului.

Astfel, la caz lipsește temeiul de excludere a acestor plăți din ordinele de

încasare a numerarului emise pentru luna august – decembrie 2016, contestate de

către Larisa Osipova.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3) al Legii contenciosului

administrativ, în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se

pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin

actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii

prealabile.

Raportând normele legale enunțate la circumstanțele cauzei deduse judecății,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră justă concluzia instanței de apel precum că pretenția privind încasarea

prejudiciului moral, reprezintă o pretenție subsecventă cererii în constatare a

încălcării dreptului, iar având în vedere că în cadrul examinării cauzei instanța de

judecată a concluzionat netemeinicia primei, pe cale de consecință, a fost respinsă

și pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

Prin urmare, se reține, concluzia instanțelor inferioare ca fiind una justă, având

la bază cumulul de probe administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică

cuvenită, iar argumentele aduse de recurentă în susținerea poziției sale, sunt pur

declarative și fără suport legal.

Cu referire la argumentul recurentei privind lipsa cadrului legal ce ar permite

SA „Termoelectrica” să pretindă încasarea plăților pentru cota-parte din serviciul

„prepararea apei calde”, Colegiul specializat relevă că, gestionarii/administratorii

fondului locativ percep separat plata pentru consumul energiei termice folosite la

încălzirea apei or, potrivit art. 23 alin. (5) al Legii serviciilor publice de gospodărie

comunală nr.1402 din 24.10.2002, în cazul furnizării/prestării mai multor tipuri de

servicii, operatorul va ține o evidență separată a acestora, cu o contabilitate distinctă

pentru fiecare tip de serviciu și localitate de operare, după caz, astfel încât

activitățile sale din diferite sectoare să fie ușor de monitorizat, controlat și evaluat.

Corespunzător, litigiul în cauză izvorăște din conținutul raporturilor juridico-

civile apărute pe parcursul prestării serviciului de alimentare cu energie termică, la

caz fiind aplicabile prevederile actelor normative care reglementează în

complexitatea sa acest tip de serviciu public. Prin urmare, potrivit Regulamentului

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu

apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, volumul energiei

11

termice supuse achitării de către populație se stabilește conform datelor contoarelor

termice instalate în blocurile locative, iar furnizorii energiei termice vor calcula

consumul de energie termică folosită pentru încălzirea apei, reieșind din volumul

apei consumate (înregistrat pe contoare) și parametrul termic înregistrat în punctul

de evidență.

Argumentul recurentei Larisa Osipova, precum că dacă una dintre părțile

contractante ocupă o poziție dominantă pe piață, este obligată să încheie contracte

în acest domeniu personal cu ea, dar nu cu ÎMGFL nr.3, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ îl va respinge or, SA

„Termoelectrica” a încheiat contract de prestare a serviciilor cu gestionarul

fondului de locuințe ÎMGFL nr.3, iar facturarea volumului de energie termică

folosită pentru prepararea apei calde se efectuează în baza indicațiilor contorului

comun, instalat la branșamentul blocului, cu determinarea ulterioară a cuantumului

pentru fiecare apartament din bloc de către gestionar.

Mai mult, încheierea unui contract de prestare a serviciului public este nu doar

o obligațiune legală a prestatorului de serviciu, dar și a consumatorului.

În cazul prestării serviciilor publice de gospodărie comunală în lipsa

contractelor încheiate cu consumatorii (proprietarii, chiriașii și locatarii

apartamentelor, caselor individuale de locuit, încăperilor locative în cămine și

încăperilor nelocative), acestea din urmă sunt obligați să achite contravaloarea

serviciilor prestate, conform facturilor primite.

Prin urmare, indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest

sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate or, lipsa unui contract scris

nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.

Pe această cale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, subliniază că nu atestă nici un

motiv să se abată de la concluziile din decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Astfel, instanța de fond a respins, în mod legal, acțiunea, iar, instanța de apel corect

a respins cererea de apel formulată de către Larisa Osipova.

Pe baza celor prezentate, instanța de recurs constată că instanța de apel a

determinat corect caracterul raportului juridic dintre părți și legile aplicabile

soluționării cauzei.

Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de către Larisa Osipova.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) al Codului administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Larisa Osipova.

12

Se menține decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Larisa Osipova împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, intervenient

accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 3, în

procedura falimentului, privind contestarea acțiunilor, obligarea efectuării

recalculului, radierea din cont a datoriei, obligarea eliberării actelor solicitate,

compensarea prejudiciului moral și aplicarea amenzii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

13