3r-19/19 — cu privire la obligarea de a lua la evidență contoarele și de a efectua verificarea ulterioară a contoarelor, anularea facturilor și încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3r-19/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Hadîrca Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 20 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Tamara Chișca-Doneva Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Alexandr Craveț, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Craveț împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 în procedura falimentului cu privire la obligarea de a lua la evidență contoarele și de a efectua verificarea ulterioară a contoarelor, anularea facturilor și încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat de către Alexandr Craveț în partea pretențiilor de obligare a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” de a încheia cu Alexandr Craveț contractul de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă și încasarea prejudiciului material pentru procurarea, verificarea și instalarea contorului, constată: La 22 iunie 2017 Alexandr Craveț a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 în procedura falimentului, prin care a solicitat obligarea de a lua la evidență contoarele și de a efectua verificarea ulterioară a contoarelor,

anularea facturilor și încasarea prejudiciului moral. Prin hotărârea din 19 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Craveț împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” și ÎMGFL nr. 16 în procedura falimentului cu privire la obligarea de a lua la evidență contoarele, de a efectua verificările ulterioare a contoarelor, încasarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Craveț împoitrva SA „Apă-Canal Chișinău”, ÎMGFL nr. 16 în procedura falimentului cu privire la obligarea de a anula din bonurile de plată, datoriile pentru apă rece ca fiind tardivă. S-a încasat de la Alexandr Craveț în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500 lei.

(f.d. 78, 83-90, vol. I) 1 La 21 iulie 2017, 05 martie 2018 și 27 aprilie 2018 Alexandr Craveț a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii din 19 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea. (f.d. 80-81, 103-108, 123-124, vol. I) Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Alexandr Craveț și s-a menținut hotărârea din 19 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.

135, 136-139, vol. I) Prin decizia din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Alexandr Craveț, s-a casat decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Craveț împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, ÎMGFL nr. 16 în procedura falimentului cu privire la obligarea de a lua la evidență contoarele și de a efectua verificarea ulterioară a contoarelor, anularea facturilor și încasarea prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.

185-196, vol. I) Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelul declarat de către Alexandr Craveț în partea pretențiilor de obligare a SA „Apă-Canal Chișinău” de a încheia cu Alexandr Craveț contractul de prestare a serviciilor aprovizionare cu apă și încasarea de la SA „Apă-Canal Chișinău” a sumei de 860 lei cu titlu de prejudiciu material pentru procurarea, verificarea și instalarea contorului. (f.d. 3, 4-8, vol. II) Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 27 noiembrie 2018 Alexandr Craveț a depus cerere de recurs. (f.d. 28-32, vol. II) Examinând recursul declarat Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. (b1) Cod de procedură civilă instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1). Conform art. 437 alin. (1) Cod de procedură civilă cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Alexandr Craveț a depus cererea de recurs împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat. Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 2 din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) al Legii nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În conformitate cu art. 13 alin. (1) al Constituției Republicii Moldova limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine. Prin prisma art. 118 alin. (1) al Constituției Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) al Legii cu privire la organizarea judecătorească procedura judiciară se desfășoară în limba moldovenească. Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate se conțin și în art. 24 alin. (1) al Codului de procedură civilă, conform căreia judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească. Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării limbii oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba oficială a statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, însă aceasta trebuie să fie însoțită de o traducere în limba de stat. Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant.

Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat. Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului trebuie însoțită de traducerea acesteia, realizată de către un translator autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială a statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului și anume cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a constatat în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase refuzul accesului la un tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din limbile oficiale din Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea una din limbile oficiale.

Curtea 3 Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a îngrădit accesul la un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile. Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de către Alexandr Craveț împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1) lit. (b1) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Alexandr Craveț, deoarece nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. (b1) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie recursul declarat de către Alexandr Craveț împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Tamara Chișca-Doneva Maria Ghervas 4