CASE OF PRODAN v. MOLDOVA

10. Reclamantul s-a născut în 1924 și trăiește în Chișinău. 11. În iunie 1946, autoritățile sovietice au naționalizat casa părinților reclamanților. În 1949 părinții ei au fost deportați în Siberia. 12. La 8 decembrie 1992 Parlamentul moldovenesc a adoptat Legea nr. 1225-XII „pentru reabilitarea victimelor represiuni politice comise de regimul totalitar de ocupare comunist”. Legea a permis victimelor reprimarii sovietice să își revendice proprietatea confiscată sau naționalizată. 13. În 1997 reclamantul a depus o acțiune la Tribunalul de District Centru (Judecătoria Sectorului Centru) prin care a căutat restituirea casei părinților ei. În timpul material, casa contestată constă din șase apartamente: nr. 3, 6, 7, 8, 12 și 13. 3, 6, 7, 8 și 13 au fost achiziționate de foștii lor chiriași, reclamantul a încercat să declare nul și anularea contractelor prin care au fost achiziționate de la stat.

De asemenea, a căutat expulziarea tuturor ocupanților din casă. 14. La 14 martie 1997, Curtea de District Centru a constatat în favoarea reclamantului și a ordonat restituirea casei. Acesta a declarat nul și anulat contractele prin care apartamentele nr. 3, 6, 7, 8 și 13 au fost vândute chiriașilor lor. Curtea a ordonat în continuare Consiliului Municipal să expulze toate ocupanții, inclusiv cele ale apartamentului nr. 12, și a indicat că Consiliul Municipal va oferi tuturor chiriașilor cu cazare alternativă. 15. Consiliul Municipal și ocupanții au interzis un recurs la Curtea Regională Chișinău (Tribunalul Municipiului Chișinău) împotriva hotărârii Curții de District Centru. La 17 octombrie 1997, Curtea Regională Chișinău a permis apelul și a anulat hotărârea Curții de District Centru.

16. Reclamantul a interzis un recurs în cazare împotriva hotărârii Curții Regionale Chișinău. La 31 martie 1998, Curtea de Apel (Curtea de Apel) a respins recursul în casă și a susținut hotărârea Curții Regionale Chișinău. 17. În urma unei cereri formulate de reclamant, Procuratorul General a solicitat anularea hotărârilor Curții Regionale Chișinău și Curtea de Apel cu Curtea Supremă de Justiție. 18. La 19 august 1998, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârile Curții Regionale Chișinău și ale Curții de Apel și a susținut hotărârea Curții de District Centru din 14 martie 1997 pe motiv că atât Curtea Regională Chișinău, cât și Curtea de Apel nu au respectat dispozițiile Legii nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992 (a se vedea punctul 30 mai jos).

19. La o dată neespecificată în 1998, după ce a obținut mandatul de executare, reclamantul a solicitat Consiliului Municipal să execute hotărârea din 14 martie 1997. Într-o scrisoare din 14 ianuarie 1999, Consiliul Municipal a informat reclamantul că, datorită lipsei de fonduri pentru construcția apartamentelor pentru chiriașii evacuați, acesta nu a putut executa hotărârea. 20. În 1999 reclamantul a depus o cerere la Registrul de teren Chișinău (Organul Cadastral Teritorial Chișinău) de a-i emite un certificat de proprietate pentru casa contestată. Într-o scrisoare din 15 septembrie 1999, Registrul Landului a informat reclamantul că va emite titlul de proprietate numai pe baza unui “act de livrare și primire a casei” (act de predare-primare) emis de Consiliul Municipal.

21. În octombrie 1999, reclamantul a depus o acțiune în fața Curții de District Centru împotriva Consiliului Municipal care solicită daune pentru întârzierea punerii în aplicare a hotărârii din 14 martie 1997. La 17 noiembrie 1999, Curtea de District Centru a respins acțiunea ca fiind nefondată. Reclamantul nu a depus apel împotriva acestei hotărâri și a devenit finală. 22. În 2000 reclamantul a depus o acțiune în fața Curții de District Centru, care a solicitat o schimbare parțială a modului în care executarea hotărârii din 14 martie 1997 urma să fie efectuată. În special, ea a solicitat bani de la Consiliul Municipal în locul restituirii apartamentelor nos. 3, 6, 7, 12 și 13. La 7 februarie 2000, Curtea de District Centru a ordonat ca o evaluare a apartamentelor să fie efectuată de experții în Registrul de Teren Chișinău.

În urma unei cereri de la solicitant, la 24 februarie 2000, Curtea de District Centru a ordonat ca evaluarea să fie efectuată de experți imobiliari independenți. 23. La 3 octombrie 2000, Curtea de District Centru a hotărât parțial să modifice modalitatea de executare a hotărârii din 14 martie 1997 și a ordonat Consiliului Municipal să plătească reclamantului 488.274 Moldovan Lei (MDL), valoarea de piață a apartamentelor nos. 3, 6, 7, 12 și 13. 24. Consiliul Municipal a depus apel la Curtea Regională Chișinău împotriva hotărârii de mai sus.

La 10 ianuarie 2001, Curtea Regională Chișinău a respins recursul și a susținut hotărârea Curții de District Centru din 3 octombrie 2000 25. Într-o scrisoare din 26 martie 2001, Consiliul Municipal a informat reclamantul că, datorită lipsei de fonduri pentru construcția de clădiri de apartamente și cazare alternativă disponibilă pentru chiriașii descărcați, acesta nu a putut impune hotărârea din 14 martie 1997. 26. La 10 aprilie 2001, Curtea de District Centru a respins cererea Consiliului Municipal de a renunța la executarea hotărârii Curții de District din 3 octombrie 2000. La 19 iunie 2001, Curtea Regională Chișinău, în hotărârea sa finală, a respins apelul adjunct al primarului împotriva hotărârii de mai sus.

27. În urma unei cereri a Consiliului Municipal, Procuratorul General a solicitat Curții Supreme de Justiție anularea hotărârilor Curții de District Centru din 3 octombrie 2000 și a Curții Regionale Chișinău din 10 ianuarie 2001. 28. La 12 septembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea procurorului General de anulare. 29. Într-o dată neespecificată, reclamantul a depus o nouă cerere de punere în aplicare a hotărârilor din 14 martie 1997 și din 3 octombrie 2000 în scrisoarea din 23 octombrie 2001, Consiliul municipal a informat reclamantul că, datorită lipsei de fonduri și cazare alternativă pentru ocupanții apartamentului nr. 8, acesta nu a putut impune hotărârea din 14 martie 1997. În ceea ce privește executarea hotărârii din 3 octombrie 2000, Consiliul municipal a răspuns că banii vor fi plătiți după ce au fost plătite alte hotărâri de judecată.

30. La 20 noiembrie 2002, Consiliul municipal a plătit reclamantului 488.274 MDL (echivalentul de 29,238 EUR la momentul respectiv) în conformitate cu hotărârea din 3 octombrie 2000. Hotărârea din 14 martie 1997 privind expulzarea chiriașilor din apartamentul nr. 8 a rămas neexecută. 31. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992, astfel cum au fost modificate la 23 noiembrie 1994, se citește după cum urmează: „art. 12. Restituirea proprietăților persoanelor care au fost supuși de reprimare (1) Orice cetățean al Republicii Moldova, care a fost subiect de reprimare politică și ulterior reabilitat, trebuie să se fi întors la el, la cererea sa sau la cererea moștenitorilor săi, orice proprietate care a fost confiscată, nationalizată sau luată de la el într-un alt mod.

(...) (5) Orice act de vânzare-cumpărare sau alte forme de transfer de case, clădiri sau alte construcții și bunuri confiscate, nationalizate sau luate de la o persoană care a fost victimă de represiune, încheiat după reabilitarea sa, poate fi declarat nul prin intermediul instanțelor în urma unei cereri depuse de victima represiune sau moștenitorii săi.” În 1998, un nou paragraf a fost adăugat la articolul de mai sus, în temeiul Legii nr. 84-XIV din 8 iulie 1998, care se citește după cum urmează: „6 Orice persoană care urmează să fie expulzată dintr-o casă restituită va fi furnizată la expulziarea sa cu cazare pe o bază prioritară de către autoritățile locale ale administrației publice, în conformitate cu legislația.” art. 426 din Codul de Procedură Civilă, în vigoare între 26 decembrie 1964 și 12 iunie 2003, se citește după cum urmează: „Criantul sau debitorul împotriva căruia este în curs de procedură de punere în aplicare poate depune un recurs împotriva actelor efectuate sau refuzul de a efectua astfel de acte de către un judecător în cadrul procedurii de executare.

(...)” art. 478 din Codul Civil, în vigoare între 26 decembrie 1964 și 12 iunie 2003, citește următoarele: „Damajul cauzat unei persoane fizice sau juridice prin acțiunile ilegale ale organelor de investigare penală, acuzații sau instanțelor, este în întregime reparat de stat, în modul prevăzut de lege, indiferent de vina oricărui funcționar public din organele de investigare penală, acuzații sau instanțelor.” La 12 iunie 2003, a intrat în vigoare un nou Cod Civil. art. 1404 din Codul civil se citește după cum urmează: „(1) Daunele cauzate de o decizie administrativă ilegală sau ca urmare a neactării unei cereri în termenul legal de către o autoritate publică sau de către un funcționar public sunt compensate de autoritatea publică (...).

(2) Persoanele fizice au dreptul să ceară daune generale cauzate ca urmare a actelor prevăzute la alin. (1) din prezentul articol. (...)”

10. The applicant was born in 1924 and lives in Chișinău. 11. In June 1946 the Soviet authorities nationalised the applicant's parents' house. In 1949 her parents were deported to Siberia. 12. On 8 December 1992 the Moldovan Parliament enacted Law No. 1225-XII “on the rehabilitation of the victims of the political repression committed by the totalitarian communist occupying regime”. The Law enabled the victims of the Soviet repression to claim their confiscated or nationalised property. 13. In 1997 the applicant lodged an action with the Centru District Court (Judecătoria Sectorului Centru) by which she sought the restitution of her parents' house. At the material time the disputed house consisted of six apartments: nos.

3, 6, 7, 8, 12 and 13. Since apartments nos. 3, 6, 7, 8 and 13 had been purchased by their former tenants, the applicant sought to declare null and void the contracts by which they had been purchased from the State. She also sought the eviction of all the occupants of the house. 14. On 14 March 1997 the Centru District Court found in favour of the applicant and ordered the restitution of the house. It declared null and void the contracts by which apartments nos. 3, 6, 7, 8 and 13 had been sold to their tenants. The court further ordered the Municipal Council to evict all the occupants, including those of apartment no. 12, and indicated that the Municipal Council was to provide all the tenants with alternative accommodation.

15. The Municipal Council and the occupants lodged an appeal with the Chișinău Regional Court (Tribunalul Municipiului Chișinău) against the judgment of the Centru District Court. On 17 October 1997 the Chișinău Regional Court allowed the appeal and quashed the judgment of the Centru District Court. 16. The applicant lodged an appeal in cassation against the judgment of the Chișinău Regional Court. On 31 March 1998 the Court of Appeal (Curtea de Apel) rejected the appeal in cassation and upheld the judgment of the Chișinău Regional Court. 17. Following a request by the applicant, the Procurator General's Office applied for annulment of the judgments of the Chișinău Regional Court and the Court of Appeal with the Supreme Court of Justice (Curtea Supremă de Justiție).

18. On 19 August 1998 the Supreme Court of Justice quashed the judgments of the Chișinău Regional Court and of the Court of Appeal, and upheld the judgment of the Centru District Court of 14 March 1997 on the ground that both the Chișinău Regional Court and the Court of Appeal had failed to observe the provisions of Law no. 1225-XII of 8 December 1992 (see paragraph 30 below). 19. On an unspecified date in 1998, after having obtained the enforcement warrant, the applicant asked the Municipal Council to execute the judgment of 14 March 1997. In a letter of 14 January 1999, the Municipal Council informed the applicant that due to a lack of funds for the construction of apartments for the evicted tenants, it could not execute the judgment.

20. In 1999 the applicant lodged a request with the Chișinău Land Register (Organul Cadastral Teritorial Chișinău) to issue her a certificate of ownership for the disputed house. In a letter of 15 September 1999, the Land Register informed the applicant that it would issue the ownership title only on the basis of an “act of delivery and receipt of the house” (act de predare-primire) issued by the Municipal Council. 21. In October 1999 the applicant lodged an action with the Centru District Court against the Municipal Council seeking damages for the delay in enforcing the judgment of 14 March 1997. On 17 November 1999 the Centru District Court rejected the action as unfounded. The applicant did not lodge an appeal against that judgment and it became final.

22. In 2000 the applicant lodged an action with the Centru District Court seeking a partial change in the manner in which the enforcement of the judgment of 14 March 1997 was to be carried out. In particular, she claimed money from the Municipal Council in lieu of restitution of apartments nos. 3, 6, 7, 12 and 13. On 7 February 2000 the Centru District Court ordered that a valuation of the apartments be carried out by the experts of the Chișinău Land Register. Following a request from the applicant, on 24 February 2000 the Centru District Court ordered that the valuation be carried out by independent real estate experts. 23. On 3 October 2000 the Centru District Court decided partially to change the manner of enforcement of the judgment of 14 March 1997 and ordered the Municipal Council to pay the applicant 488,274 Moldovan Lei (MDL), the market value of apartments nos.

3, 6, 7, 12 and 13. 24. The Municipal Council lodged an appeal with the Chișinău Regional Court against the above judgment.

On 10 January 2001 the Chișinău Regional Court rejected the appeal and upheld the judgment of the Centru District Court of 3 October 2000. 25. In 2001 the applicant asked the Housing Division of the Municipal Council to execute the judgment of 14 March 1997 in so far as it concerned the eviction of the occupants of apartment no. 8. In a letter of 26 March 2001, the Municipal Council informed the applicant that due to a lack of funds for the construction of apartment buildings and available alternative accommodation for the evicted tenants, it could not enforce the judgment of 14 March 1997. 26. On 10 April 2001 the Centru District Court dismissed the Municipal Council's request seeking to stay the enforcement of the judgment of the District Court of 3 October 2000. On 19 June 2001 the Chișinău Regional Court, in its final judgment, rejected the Deputy Mayor's appeal against the above judgment.

27. Following a request by the Municipal Council, the Procurator General's Office applied to the Supreme Court of Justice for annulment of the judgments of the Centru District Court of 3 October 2000 and the Chișinău Regional Court of 10 January 2001. 28. On 12 September 2001 the Supreme Court of Justice dismissed the Procurator General's request for annulment. 29. On an unspecified date the applicant lodged a fresh request with the Municipal Council for the enforcement of the judgments of 14 March 1997 and 3 October 2000. In a letter of 23 October 2001, the Municipal Council informed the applicant that due to a lack of funds and alternative accommodation for the occupants of apartment no. 8, it could not enforce the judgment of 14 March 1997. As regards the enforcement of the judgment of 3 October 2000, the Municipal Council replied that the money would be paid after other court orders had been paid.

30. On 20 November 2002 the Municipal Council paid the applicant MDL 488,274 (the equivalent of EUR 29,238 at the time) in accordance with the judgment of 3 October 2000. The judgment of 14 March 1997 in respect of the eviction of the tenants from apartment no. 8 remained un-enforced. 31. The relevant provisions of Law no. 1225-XII of 8 December 1992, as amended on 23 November 1994, read as follows: “Article 12. Restitution of property to persons who were subjects of repression (1) Any citizen of the Republic of Moldova, who has been the subject of political repression and subsequently rehabilitated, shall have returned to him, at his request or at the request of his heirs, any property which was confiscated, nationalised or taken away from him in some other way.

(...) (5) Any act of sale-purchase or other form of transfer of houses, buildings or other constructions and goods confiscated, nationalised or taken away from a person who was the victim of repression, concluded after his rehabilitation, can be declared null through the courts following a request lodged by the victim of repression or his heirs.” In 1998 a new paragraph was added to the above Article by virtue of Law No. 84-XIV of 8 July 1998, which reads as follows: “(6) Any person to be evicted from a restituted house shall be provided upon his eviction with accommodation on a priority basis by the local public administration authorities, in accordance with the legislation.” Article 426 of the Code of Civil Procedure, in force between 26 December 1964 and 12 June 2003, reads as follows: “The creditor or the debtor against whom enforcement proceedings are pending may lodge an appeal against the acts carried out or the refusal to carry out such acts by a bailiff within the enforcement proceedings.

(...)” Article 478 of the Civil Code, in force between 26 December 1964 and 12 June 2003, reads as follows: “Damage caused to a natural or legal person by the illegal actions of the criminal investigation organs, prosecution or the courts, shall be entirely repaired by the State, in the manner prescribed by law, regardless of the fault of any public servant from the criminal investigation organs, prosecution or the courts.” On 12 June 2003 a new Civil Code entered into force. Article 1404 of the Civil Code reads as follows: “(1) Damage caused by an unlawful administrative decision or as a result of a failure to act upon a request within a statutory time limit by a public authority or by a public official shall be compensated by the public authority (...).

(2) Individuals shall be entitled to claim general damages caused as a result of the acts foreseen in paragraph 1 of the present Article. (...)”