CASE OF HERMI v. ITALY - [Romanian translation] legal summary by the IER (Institutului European din România)

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul al Institutului European din România” (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

Hermi împotriva Italiei (MC)

- 18114/02

Hotărârea din 18.10.2006 (MC)

Art. 6

Art.

6

§

1

Proces public

Dezbateri în fața instanțelor de fond fără prezența publicului, conform procedurii de urgență solicitate de acuzat:

neîncălcare

Proces public

Principiul oralității dezbaterilor

Acuzat citat să se prezinte la dezbaterile în apel, dar care a absentat, autoritățile considerând că acesta a renunțat la dreptul de a fi prezent la proces:

neîncălcare

În fapt

–

Urmărit penal pentru trafic de stupefiante, reclamantul a fost trimis în judecată, la solicitarea acestuia, conform procedurii de urgență. Acesta a fost condamnat în urma unor dezbateri contradictorii desfășurate în privat,

în camera de consiliu. În primă instanță, acesta a participat la dezbateri împreună cu avocații săi. A fost citat să se prezinte la termenele instanței de apel, atunci când se afla în închisoare ca urmare a condamnării sale. Nu a fost prezent la primul termen al judecării apelului. Avocatul acestuia s-a opus continuării procesului în absența lui.

În drept

– Art.

6

§

1: Reclamantul, asistat de doi avocați aleși, era în măsură să înțeleagă implicațiile care decurgeau din cererea sa de adoptare a procedurii de urgență, în special faptul că dezbaterile în fața instanțelor de fond se vor desfășura în privat. Având în vedere că procedura de urgență vizează accelerarea procesului penal, lipsa de publicitate nu contravine Convenției.

Reclamantul nu a fost prezent la primul termen al apelului. Cu toate acestea, prezența sa nu ar fi putut avea în speță nicio influență asupra încadrării infracțiunii pentru care era condamnat, având în vedere că

reformatio in pejus

era interzisă, iar ședința de judecată era limitată la pledoariile părților, fără prezentarea de probe sau audierea martorilor (conform procedurii de urgență). Într-adevăr, notificarea de citare la ședința în apel nu preciza faptul că era posibil ca reclamantul să fie adus în instanță în urma unei solicitări în avans. Cu toate acestea, avocații aleși de reclamant trebuie să fi știut acest lucru. Or, acesta nu s-a plâns de o lipsă de diligență din partea avocaților și aceștia nu au manifestat carențe evidente. Există și alte elemente care conduc la concluzia că reclamantul nu dorea să participe la termenul din apel, în afară de faptul că solicitarea în acest sens a fost formulată tardiv și doar de avocatul acestuia.

Autoritățile au putut concluziona în mod legitim că reclamantul renunțase tacit, dar fără echivoc, la dreptul său de a participa la dezbaterile în apel.

Concluzie

: neîncălcare (douăsprezece voturi la cinci).