BOICENCO v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

CAUZA BOICENCO c. MOLDOVEI

(Cererea nr. 41088/05)

HOTĂRÂRE

(satisfacție echitabilă)

STRASBOURG

10 iunie 2008

DEFINITIVĂ

10/09/2008

Această hotărâre poate fi subiect al revizuirii editoriale.

În cauza Boicenco c. Moldovei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), întrunită în cadrul unei Camere compuse din:

Nicolas Bratza,

Președinte

,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Mihai Poalelungi,

judecători,

și Lawrence Early,

Grefier al Secției,

Deliberând la 20 mai 2008 în ședință închisă,

Pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată:

PROCEDURA

Boicenco v. Moldova

, nr. 41088/05, 11 iulie 2006). Ea a acordat reclamantului 40,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral și EUR 6,823 cu titlu de costuri și cheltuieli.

3.

Deoarece chestiunea

cu privire la aplicarea articolului 41 al Convenției, în ceea ce privește prejudiciul material, nu era gata pentru decizie, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să prezinte,

în termen de trei luni, observațiile lor scrise cu privire la acea chestiune și, în special, să informeze Curtea despre orice acord la care ei ar putea ajunge.

4.

Atât reclamantul, cât și Guvernul au prezentat observații.

ÎN DREPT

5.

Articolul 41 al Convenției prevede următoarele:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o violare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltelor Părți Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei violări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă.”

6.

Reclamantul a solicitat EUR 123,800 pentru a compensa prejudiciul material cauzat ca rezultat al violării articolului 3 al Convenției. El a prezentat câteva rapoarte medicale.

7.

Într-un raport medical datat din 13 septembrie 2006 și semnat de medicul de familie al reclamantului, se menționează că reclamantul suferea de boala ischemică de inimă, angină pectorală, scleroză difuză a inimii, consecințele dereglării circulației sangvine cerebrale, diabet și obezitate. Pentru a stabili diagnoza precisă și, în caz de necesitate, a urma tratamentul necesar, reclamantului i s-a recomandat să treacă tomografia cu rezonanță magnetică a creierului. Reclamantului i s-a mai recomandat să urmeze o terapie de reabilitare neurologică.

8.

Într-un raport medical din 9 octombrie 2006, același medic a repetat aceeași concluzie.

9.

Între octombrie 2006 și februarie 2007, reclamantul a urmat diferite tipuri de terapie în instituțiile medicale din România și Ucraina. Reclamantul nu a prezentat Curții detalii cu privire la terapia și tratamentul urmat în acele instituții, ci doar a indicat că acestea au fost recomandate de medici.

10.

La o dată nespecificată, reclamantul a trecut tomografia cu rezonanță magnetică a creierului într-un spital din Kiev. Într-un raport medical datat din 2 decembrie 2006 se indica că creierul reclamantului nu prezenta semne de devieri sau leziuni. De asemenea, se indica că reclamantul avea un cerc Willis deschis

(la baza creierului, arterele carotide și vertebrobazilare formează un cerc al arterelor de comunicare, cunoscut sub denumirea de cercul lui Willis)

și că el suferea de osteocondroză cervicală.

11.

Într-un raport medical nedatat, întocmit de același spital, referindu-se la starea sănătății reclamantului, s-a indicat,

inter alia

, că reclamantul se afla în stare post-infarct al arterei interne carotide din dreapta, pe fondul sindromului cercului Willis deschis. El avea sistemul nervos slăbit (de gradul 3), inclusiv creierul, din cauza aterosclerozei, hipertensiunii și disfuncției metabolice, însoțit de sindromul disfuncției sistemului de echilibru și afectarea funcțiilor intelectuale și de memorie ale creierului pe fondul efectelor cerebrale post-traumatice descrise în fișa medicală a pacientului. De asemenea, el avea un chist al glandei pineale, hipertensiune (de gradul 3) de origine necunoscută

(criză hipertensivă provocată de administrarea preparatelor per orale)

. De asemenea, reclamantul suferea de boală ischemică a inimii: angină pectorală

(provocată de exerciții)

de gradul 1 și scleroză difuză a inimii. De asemenea, el avea o dereglare a coloanei vertebrale în partea cervicală (osteocondroză), diabet mellitus de gradul 2 de gravitate medie, sindromul bilateral al stării subacromiale

(o stare de durere în regiunea umărului)

și tenosinovită a articulațiilor umărului drept și stâng

(o anumită inflamație în articulațiile umerilor)

.

12.

Reclamantul a expediat Curții o listă detaliată a cheltuielilor angajate de el pentru terapie, investigații medicale și tratamentul în diferite instituții medicale din Republica Moldova, România și Ucraina în perioada între octombrie 2006 și februarie 2007 și costul estimativ al tratamentului viitor.

13.

Guvernul a pus la îndoială argumentele reclamantului și a susținut că nu există o legătură cauzală între maltratarea la care a fost supus reclamantul și starea lui ulterioară. El a subliniat că înainte de incidentul din 20 mai 2005 reclamantul a suferit și alte câteva traume cerebrale. De asemenea, el a pretins că o parte semnificativă a tratamentelor și terapiilor, la care a fost supus reclamantul în România și Ucraina, era disponibilă și în Republica Moldova și era parțial acoperită de asigurarea medicală.

14.

Curtea reamintește că în hotărârea principală ea nu a putut stabili o legătură cauzală directă între maltratarea și starea ulterioară de stupor a reclamantului (a se vedea paragraful 110 al hotărârii principale). Acum Curtea a primit probe medicale noi din surse independente; totuși ea nu poate să conchidă că starea neurologică și psihiatrică a reclamantului în perioada următoare maltratării a fost generată de maltratarea din 20 mai 2005. Într-adevăr, niciunul din rapoartele medicale de mai sus nu permit Curții să tragă o asemenea concluzie. Prin urmare, Curtea consideră necesar să respingă pretențiile reclamantului formulate cu titlu de prejudiciu material.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

Respinge

restul pretențiilor reclamantului cu privire la satisfacția echitabilă ce privesc prejudiciul material.

Redactată în limba engleză și comunicată în scris la 10 iunie 2008, în conformitate cu articolul 77 §§ 2 și 3 al Regulamentului Curții.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte