Decizia nr. 4455/2010 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs împotriva sentinței nr. 41 a Tribunalului Brașov

Se aprobă diminuarea capitalului social cu suma de 757.311 lei, datorită diminuării activului net având la bază realizările anului 2005.

Se aprobă modificarea actului constitutiv al societății după cum urmează: Art. 7 alin. (1) - Capitalul Social - cu următorul conținut: Capitalul social al societății este de 384.233,5 lei, împărțit la 219.562 acțiuni nominative de 1,75 lei fiecare, în întregime subscris de acționari. Fiecare acțiune dă dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor. Art. 11 alin. (2) - Cesiunea acțiunilor - cu următorul conținut: Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990, cu respectarea dreptului de preemțiune al acționarilor existenți. Art. 12 alin. (2) lit. e) - Atribuțiile adunării generale a acționarilor - cu următorul conținut: Hotărăște cu privire la desființarea unora sau mai multora dintre unitățile sau subunitățile societății. Art. 16 alin. (2) - Organizare - cu privire la remunerația administratorilor: Remunerația administratorilor se stabilește anual de adunarea generală a acționarilor. Art. 16 alin. (4) - prima teză - Consiliul de administrație este condus de un președinte care poate fi și director general.

Se hotărăște retragerea acțiunilor SC C. SA de la tranzacționarea în cadrul Bursei de Valori București, respectiv Piața R.A.S.D.A.Q. și delistarea societății. Se stabilește prețul pe acțiune la 6 lei pentru acționarii care doresc retragerea. Se stabilește data de 3 mai 2006 ca dată de înregistrare în sensul art. 238 din Legea nr. 297/2004.

Se aprobă delegarea atribuțiilor de la adunarea generală extraordinară a acționarilor la consiliul de administrație conform art. 113 lit. b), c), f), g) și j) din Legea nr. 31/1990.

Numirea d-lui N.C.D. ca persoana care să întocmească toate formalitățile legale pentru aducerea la îndeplinire a tuturor hotărârilor luate de adunarea generală extraordinară a acționarilor. La data de 29 august 2006 s-a publicat în M. Of. nr. 2704 convocatorul conform căruia C.A. al SC C. SA convoacă adunarea generală extraordinară având pe ordinea de zi, la pct. 1, revocarea hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 16 aprilie 2006 cu privire la retragerea acțiunilor SC C. SA de la tranzacționare și stabilirea prețului pe acțiune la 6 lei. Potrivit art. 138 alin. (8) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 convocatorul trebuie să cuprindă modalitatea de distribuire a documentelor și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi a adunării generale, precum și data începând cu care acestea vor fi disponibile. Susținerile reclamanților în sensul că pârâta nu a respectat dispozițiile art. 138 alin. (8) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 nu au fost reținute întrucât SC C. SA a pus la dispoziția acționarilor documentele și materiale informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi a adunării generale extraordinare din 15 aprilie 2006 la sediul societății, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 5 aprilie 2006, conform art. 243 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, reclamanții având posibilitatea de a le solicita și obține contra cost. În conformitate cu art. 208 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Prin reducerea capitalului social nu se pot încălca drepturile asociaților și creditorilor societății. În scopul protejării lor, legea cere ca hotărârea privind reducerea capitalului social să arate motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Pentru ca asociații să hotărască în cunoștință de cauză, proiectul de reducere a capitalului social trebuie însoțit de raportul administratorilor, de raportul cenzorilor și de raportul de expertiză, în cazurile prevăzute de lege. Conform art. 224 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004 societatea comercială trebuie să asigure toate facilitățile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite drepturile, în special să informeze acționarii cu privire la organizarea adunărilor generale și să permită acestora să-și exercite drepturile de vot, să informeze publicul cu privire la alocarea și plata dividendelor, emiterea de noi acțiuni, inclusiv operațiunile de distribuire, subscriere, renunțare și conversie. În cazul în care societatea intenționează să-și modifice actul său constitutiv, trebuie să comunice proiectul de modificare C.N.V.M. și pieței reglementate, până la data convocării adunării generale care urmează a se pronunța asupra amendamentului. Cu privire la critica reclamanților privind motivele pentru care se face reducerea s-a constatat că pârâta nu a întocmit proiectul de reducere a capitalului social, existând doar Raportul C.A. cu privire la diminuarea capitalului social și Raportul cenzorilor încheiate în baza Raportului de evaluare a societății la data de 31 decembrie 2005. Referitor la procedeul folosit pentru reducerea capitalului social care ar putea fi micșorarea numărului de acțiuni sau de părți sociale, reducerea valorii nominale a acțiunilor sau a părților sociale ori dobândirea propriilor acțiuni urmată de anularea lor s-a constatat că societatea pârâtă a adoptat hotărârea atacată cu încălcarea art. 208 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, întrucât nu se face nicio mențiune în acest sens. Susținerile pârâtei în sensul că procedeul folosit și indicat în hotărâre este cel reglementat de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 nu au fost reținute deoarece dispozițiile invocate nu conțin reglementări privind procedeele de reducere a capitalului social, art. 207 alin. (1) din același act normativ fiind textul ce reglementează aceste procedee. Pârâta trebuia să asigure dreptul la informare al acționarilor în sensul prezentării cauzelor care au determinat diminuarea capitalului social și metodei de reducere propusă. Hotărârea adunării generale a fost considerată nelegală în ceea ce privește retragerea acțiunilor de la tranzacționare și delistarea societății pârâte întrucât a fost adoptată cu nerespectarea condițiilor prevăzute imperativ de lege. Astfel, deși apare ca punct pe ordinea de zi desemnarea unui evaluator pentru a întocmi raportul de evaluare, în vederea delistării, la pct. 3 din hotărâre s-a aprobat retragerea acțiunilor de la tranzacționare și delistarea societății stabilindu-se prețul pe acțiune de 6 lei pentru acționarii care doresc retragerea. Pârâta avea obligația de a include pe ordinea de zi prezentarea raportului întocmit de un expert autorizat cu privire la prețul pe acțiune care urmează să fie achitat acționarilor care doresc retragerea. Potrivit art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 convocarea va cuprinde ordinea de zi cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. Deși prin convocator s-a adus la cunoștință acționarilor că se va discuta delistarea societății de pe piața de capital și declararea societății ca societate de tip închis, precum și desemnarea, în vederea delistării, prin hotărârea atacată s-a hotărât, cu încălcarea art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, retragerea acțiunilor de la tranzacționare și delistarea societății stabilindu-se și prețul de 6 lei pe acțiune. Conform art. 115 din Legea nr. 31/1990 pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, este necesar, la convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin o treime din capitalul social. La A.G.E.A. din 16 aprilie 2006 a votat pentru A.P.C., care deține 36,31 % din capitalul social, lichidatorul SC C. SRL. În conformitate cu art. 67 din O.G. nr. 26/2000 atât față de asociație, cât și față de asociați, lichidatorii sunt supuși regulilor mandatului. În ceea ce privește întinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special când se dă pentru o singură operație juridică sau pentru anumite operații determinate și general când mandatarul primește împuternicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Potrivit art. 62 din O.G. nr. 26/2000 lichidatorii vor face inventarul și vor încheia un bilanț care să constate situația exactă a activului și pasivului asociației, fiind obligați să primească și să păstreze registrele și orice alte acte ale asociației. Conform art. 63 din același act normativ lichidatorii sunt obligați să continue operațiunile juridice în curs, să încaseze creanțele, să plătească creditorii și, dacă numerarul este insuficient, să transforme și restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitație publică a bunurilor mobile și imobile. Lichidatorii pot realiza numai acele operațiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs. În speță, lichidatorul a votat în numele asociației fără a avea un mandat special din partea A.G.A. C.P.A.S. ori a A.G.C.A., votul exprimat astfel nefiind valabil. Prin exprimarea votului în cadrul A.G.E.A. lichidatorul și-a depășit limitele mandatului său legal, această operațiune nereprezentând o operațiune juridică în curs astfel cum susține pârâta. Referitor la susținerile pârâtei în sensul că doar cenzorii pot discuta despre îndeplinirea atribuțiilor lichidatorului s-a constatat că alin. (3) al art. 62 din O.G. nr. 26/2000 are în vedere doar atribuțiile lichidatorului legate de efectuarea inventarului, de încheierea bilanțului și de păstrarea registrelor și oricăror altor acte ale asociației. Având în vedere că mandatul consiliului director încetează de drept odată cu numirea lichidatorului, rezultă că acesta din urmă poate convoca adunarea generală a asociaților pentru a primi mandat special în vederea participării la A.G.E.A. SC C. SA. Consecința nevalabilității votului exprimat de lichidatorul SC C. SRL în numele A.P.A.S. C. este aceea a neîntrunirii cvorumului de ședință necesar de cel puțin o treime din capitalul social. Referitor la critica reclamanților privind încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 s-a reținut că secretarii nu au fost aleși prin votul acționarilor. Pentru considerentele de fapt și de drept expuse instanța a constatat ca fiind întemeiată acțiunea formulată de reclamanții M.V., N.I. și G.I. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA și a admis-o dispunând conform dispozitivului sentinței atacate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată potrivit art. 274 C. proc. civ. Prin Decizia nr. 42 din 27 martie 2007, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței pe care a schimbat-o, în sensul că a respins acțiunea reclamanților, aceștia fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 41.650 lei. Instanța de apel, prin încheierea din 20 februarie 2007, a luat act că intimatul reclamant M.V. a renunțat la judecată, în temeiul art. 246 alin. (1) C. proc. civ. urmând ca recursul pârâtei să se judece în contradictoriu cu intimații reclamanți G.I. și N.I. Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 224 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004, privite în lipsa unei critici specifice în economia generală a încălcării dreptului la informare reclamat prin acțiune, Curtea a reținut că necomunicarea proiectului de modificare către C.N.V.M. și pieței reglementate până la data convocării adunării generale reprezintă o încălcare a dispozițiilor legilor pieței de capital care poate fi sancționată exclusiv potrivit art. 271 din Legea nr. 297/2004, dar nu poate conduce la anularea hotărârii adunării generale. În privința motivului de nulitate reținut în legătură cu încălcarea dispozițiilor art. 208 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, Curtea a constatat că prin procesul - verbal de ședință din 16 aprilie 2006, acționarii au fost informați despre motivele care au determinat reducerea, furnizându-se date despre situația activelor, datoriilor și a activului net care reprezenta mai puțin de jumătate din capitalul social. De asemenea, în legătură cu neindicarea procedeului folosit pentru reducerea capitalului social, se reține că reducerea capitalului social de la suma de 1.141.544,5 lei la suma de 384.233,5 lei s-a făcut prin micșorarea valorii unei acțiuni de la 5,2 lei la 1,75 lei; întrucât noua valoare a fost menționată în mod expres în hotărârea adunării generale, procedeul folosit pentru reducerea capitalului social a fost indicat și este cel prevăzut de art. 207 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990. În ceea ce privește retragerea societății de pe piața de capital, Curtea a reținut că acest lucru a fost menționat la pct. 3, 4 și 5 din Convocarea A.G.E.A., iar hotărârea de retragere de la tranzacționare nu a fost criticată de către reclamanți. Ceea ce s-a criticat a fost însă lipsa de pe ordinea de zi, ca punct distinct, a prezentării raportului întocmit de un expert autorizat. Însă, așa cum s-a arătat, în convocator a fost indicat în mod clar ca punct pe ordinea de zi retragerea societății de pe piața de capital; câtă vreme a fost prezentat raportul de evaluare întocmit de un evaluator independent înregistrat la C.N.V.M. conform art. 87 alin. (6) din Regulamentul nr. 1/2006, iar adunarea generală a încuviințat prețul pe acțiune astfel stabilit, simpla neindicare în convocator a prezentării raportului nu poate conduce la anularea hotărârii în ceea ce privește retragerea de la tranzacționare. Cu privire la celelalte motive de nulitate reținute de prima instanță, instanța de control judiciar a constatat că lichidatorul A.P.A.S.C. este singurul în măsură să reprezinte asociația în calitatea acesteia de acționar al SC C. SA, aspect rezultat și din sentința nr. 26/2006 a Tribunalului Brașov; de asemenea, se constată că, așa cum rezultă din procesul - verbal de ședință secretarii au fost aleși prin votul acționarilor participanți la A.G.E.A. Împotriva deciziei, reclamanții N.I. și G.I. au declarat recurs prin care au invocat următoarele: - Instanța de apel a pronunțat o decizie cu încălcarea art. 224 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004, constând în necomunicarea proiectului de modificare către C.N.V.M. și pieței reglementate până la data convocării, care dublată de neincluderea în convocatorul ședinței a mențiunilor privind modalitatea de distribuire a documentelor și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi a adunării generale, precum și data la care acestea vor fi disponibile, încălcându-se dispozițiile imperative ale art. 138 alin. (8) din Regulamentul C.N.V.M., constituie abateri grave de disciplină ce sunt sancționate cu nulitatea absolută. - În mod greșit s-a reținut că nu au fost încălcate dispozițiile art. 208 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, apreciindu-se superficial că dreptul la informare a fost realizat prin informarea succintă făcută chiar în cadrul adunării și neanalizându-se toate argumentele expuse prin întâmpinare și prin acțiune cu privire la încălcarea acestui drept. Recurenta consideră că instanța a ignorat faptul că o asemenea informare era absolut necesară, în condițiile în care se impunea ca, anticipat, să fie efectuată o reevaluare a patrimoniului dat fiind că o asemenea operațiune contabilă nu s-a mai efectuat de peste 6 ani. De asemenea, recurenta susține că din cuprinsul hotărârii ce face obiectul acțiunii în anulare nu rezultă cu claritate care sunt motivele ce au condus la reducerea capitalului social, iar sub acest aspect, instanța nu putea să ignore încălcarea dispozițiilor art. 208 alin. (2) din Lege. - Instanța de apel a ignorat faptul că pârâta a înțeles să nu formuleze apel împotriva modului în care instanța de fond a soluționat cererea în nulitate vizavi de retragerea de la tranzacționare a societății. Recurenta arată că, în apelul său pârâta a menționat în mod expres că solicită schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii în parte a acțiunii și a anulării pct. 3 din hotărârea adunării generale extraordinare din 16 aprilie 2006, referitor la retragerea acțiunilor societății de la tranzacționare. - Instanța de apel a făcut o analiză sumară a criticii aduse cu privire la cvorumul adunării contestate, îmbrățișând totodată toate argumentele pârâtei în sensul că lichidatorul avea puteri de reprezentare a asociației în cadrul adunării și că putea vota în numele acestora, fără a observa că acesta și-a depășit mandatul ceea ce este de natură a atrage nulitatea hotărârii adunării generale. - Prin decizia atacată reclamanții au fost împovărați excesiv, cu sume nejustificat de mari constând în cheltuieli de judecată. Recurenta consideră că nu au fost avute în vedere dispozițiile art. 132 din Statutul profesiei de avocat, aducând în discuție existența unui abuz de drept procesual, în condițiile în care societatea înregistrează pierderi dar își permite să angajeze cheltuieli de 41.650 lei, impunându-se reducerea onorariului de avocat la un nivel rezonabil. În cauză au făcut cerere de intervenție în interesul pârâtei intimate numiții: M.Ș., D.G., O.I., P.G., B. și Sindicatul Salariaților Conforest, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru motivele ce se vor arăta în continuare: - Potrivit art. 224 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004 - Societatea comercială trebuie să asigure toate facilitățile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite drepturile, în special: să informeze acționarii cu privire la organizarea adunărilor generale și să permită acestora să-și exercite drepturile de vot și să informeze publicul cu privire la alocarea și plata dividendelor, emiterea de noi acțiuni, inclusiv operațiunile de distribuire, subscriere, renunțare și conversie. Conform art. 224 alin. (4) din aceeași Lege, în situația în care societatea intenționează să-și modifice actul său constitutiv, trebuie să comunice proiectul de modificare C.N.V.M. și pieței reglementate, până la data convocării adunării generale care urmează a se pronunța asupra amendamentului. Raportând susținerile recurenților din cuprinsul acțiunii introductive, precum și din cel al cererii de recurs la cele două texte de lege expuse anterior se constată că, deși s-au invocat în mod expres prevederile art. 224 alin. (3) lit. a) și b), argumentul folosit în mod constant în nulitatea hotărârii adunării generale și apoi în susținerea primului motiv de recurs s-a rezumat în esență la necomunicarea proiectului de modificare către C.N.V.M. și pieței reglementate până la data convocării adunării, situație reținută în mod corect și de către instanța apelului. În atare situație, instanța de apel a reținut în deplin acord cu prevederile legale incidente că o astfel de omisiune a societății de a comunica proiectul de modificare către C.N.V.M. nu este de natură a atrage nulitatea hotărârii adoptate de adunarea generală, dat fiind că legea privind piața de capital prevede sancțiuni specifice prin art. 271 potrivit cu care, încălcarea dispozițiilor legii și a reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia se sancționează administrativ, disciplinar, contravențional sau penal, după caz, situație în care această critică apare ca fiind nefondată. - Nici critica privind pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 208 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu poate fi primită. Potrivit textului invocat, hotărârea adunării va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Or, recurenții nu pot susține că intimata nu a respectat aceste dispoziții câtă vreme, prin procesul - verbal de ședință din 16 aprilie 2006, acționarii au fost informați în legătură cu motivele care au determinat reducerea, fiindu-le furnizate datele despre situația activelor, despre datoriile societății, despre activul net care reprezenta mai puțin de jumătate din capitalul social. În aceeași logică, atâta timp cât în conținutul hotărârii s-a menționat noua valoare a capitalului social este evident că procedeul folosit pentru reducerea capitalului a fost cel prevăzut de art. 207 alin. (1) lit. a) din Lege. - În ce privește critica potrivit căreia instanța de apel a omis a avea în vedere că obiectul apelului a fost limitat doar la modul de soluționare dat pct. 1, 2, 4 și 5 ale hotărârii adunării generale se constată că este fondat, instanța acordând mai mult decât s-a cerut, critică ce se subsumează motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 6 C. proc. civ. Într-adevăr, examinând cererea de apel instanța constată că societatea apelantă a menționat în mod expres că solicită schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii și anulării pct. 3 al hotărârii contestate, referitor la retragerea acțiunilor de la tranzacționare. Așa fiind, instanța de apel avea a respecta limitele investirii și a se conforma principiului disponibilității părții. Neprocedând astfel, a pronunțat o decizie nelegală pe acest aspect ceea ce atrage modificarea deciziei pronunțate în aceste condiții. - Referitor la critica ce vizează pretinsa motivare sumară a deciziei în privința cvorumului, privită prin prisma reprezentării A.P.A.S. de către lichidator, instanța constată că în considerentele deciziei se regăsesc argumentele ce au stat la baza soluției pentru motivul invocat, argumente ce fac posibil controlul judiciar de nelegalitate, iar în privința pretinsei depășirii mandatului legal de către lichidator, susținerile recurenților sunt nefondate, acesta fiind singurul în măsură să reprezinte asociația. Chiar și în situația în care acesta ar fi depășit limitele învestirii sancțiunea aplicabilă ar fi fost una în răspundere, iar nu nulitatea hotărârii. - Nici critica privind acordarea cheltuielilor de judecată nu poate fi primită, în condițiile în care acestea au fost dovedite. În realitate, această ultimă critică nu vizează aspecte de nelegalitate a deciziei, ci de netemeinicie a acesteia, criticile referindu-se la modul de apreciere și stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată efectuate de partea adversă aspecte ce nu pot fi supuse cenzurii instanței de recurs al cărei rol este limitat numai la analizarea motivelor de nelegalitate. În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite ca fondat recursul declarat de reclamanți împotriva deciziei pe care o va modifica, în parte, în sensul că va schimba în parte sentința atacată, numai în privința anulării pct. 1, 2, 4 și 5 ale hotărârii A.G.E.A. contestate, menținând dispozițiile acesteia cu privire la anularea pct. 3 al hotărârii și la cheltuielile de judecată. De asemenea, instanța va menține restul dispozițiilor deciziei și va respinge cererile de intervenție în interesul pârâtei. Având în vedere și dispozițiile art. 274 C. proc. civ., instanța va dispune obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.077 lei către reclamanți.