MARUSKOV AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
MARUSKOV AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2008)
A cincea secțiune DECIZIE Nr. 10278/06 de către Atanas MARUSKOV și alții împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așezează la 2 decembrie 2008 ca Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Rait Maruste, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători, și Claudia Westerdiek, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 2 martie 2006, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE Reclamanții sunt patru cetățeni macedoneni. Primul reclamant, dl Atanas Maruskov, născut în 1954 și trăiește în Skopje. Al doilea reclamant, dl Trajče Dimoski, s-a născut în 1950 și trăiește în Skopje. Al treilea reclamant, dna Zorica Stefanoska s-a născut în 1970 și trăiește în satul Trubarevo. Al patrulea reclamant, dl Sande Mitevski s-a născut în 1954 și trăiește în Skopje. Ele au fost reprezentate în fața Curții de domnul Totorovski, avocat practicant la Skopie. Guvernul macedonean (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Lazareska Gerovska. Cererea se referă la un litigiu de muncă în care reclamanții au solicitat anularea concedierii lor. Procedura în cauză a început la 3 aprilie 1997 și s-a încheiat la 24 ianuarie 2006, atunci când hotărârea Curții Supreme din 9 noiembrie 2005 a fost notificată reclamanților. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că cazul lor nu a fost auzit într-un timp rezonabil și că judecătorii implicați au lipsit de imparțialitate necesară. Reclamanții se plângeau, de asemenea, în temeiul articolului 11 din Convenție, că instanța internă și-a hotărât în mod nedrept cererea deoarece au fost absenți de la muncă din cauza participării lor la o grevă organizată în mod corespunzător. HOTĂRÂREA La 10 iulie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la guvernul contestat: „Eu, Radica Lazareska Gerovska, agent al Guvernului, declar că Guvernul Republicii Macedoniei oferă să plătească ex gratie 3.300 euro fiecăruia dintre cele patru reclamante enumerate în apendicele incluse la prezenta declarație, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în denari macedoneni la rata aplicabilă la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 28 mai 2008, Curtea a primit o declarație, semnată în mod corespunzător de reprezentantul reclamantului, care a citit, printre altele, următoarele: „I, Dimitar Todorovski, reprezentantul, menționează că Guvernul fostei Republici Iugoslave a Macedoniei sunt dispuși să plătească fiecăruia dintre cele patru solicitante enumerate în apendicele incluse în prezenta declarație, ex gratia suma de 3.300 euro în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului ... Acceptăm propunerea și renunțăm la orice alte cereri împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declarăm că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv de politică publică care să justifice o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, aceaceasta ar trebui eliminată din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista sa de cazuri. Claudia Westerdiek Președintele grefierului Peer Lorenzen